Franța traversează un nou val de instabilitate socială, marcat de confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine în zeci de orașe. Sâmbătă, autoritățile au raportat peste 1.200 de persoane arestate în urma unor proteste care au inclus incendieri și jafuri. În timp ce sute de mii de cetățeni au participat la marșuri pașnice, grupuri de persoane au atacat clădiri publice, magazine și instituții, provocând distrugeri semnificative în mai multe localități.
Premierul francez Sébastien Lecornu a confirmat cifra de 1.200 de arestări, menționând totodată că 150 de polițiști au fost răniți în timpul intervențiilor. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a susținut că protestul oficial a fost deturnat de persoane care au profitat de haos pentru a jefa magazine. Deși autoritățile au promis măsuri ferme împotriva celor responsabili, Nuñez a precizat că nu există intenția de a declara starea de urgență în acest moment.
Incidențele grave au afectat patrimoniul local, primăria orașului Limoges fiind devastată de un incendiu provocat de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a descris situația ca fiind o catastrofă, deoarece acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare. La Marsilia, manifestanții au folosit bariere de securitate pentru a forța intrarea în primărie, iar în Paris, zona Pieței Republicii a fost martorul unor atacuri cu pietre, artificii și incendieri de vehicule.
În capitală, violențele au vizat și sectorul comercial, cu magazine și sedii bancare atacate pe bulevardul Magenta. Grupurile de protest au încercat să intre în Galeriile Lafayette și au vandalizat un magazin Lacoste, furând telefoane mobile. Poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile, fapt ce a obligat locuitorii din zonele afectate să își închidă ferestrele și ușile pentru a evita expunerea la gaze.
Mobilizarea a început luna trecută în școlile din suburbiile sărace din nordul Parisului, din cauza lipsei de profesori și a stării clădirilor. Această mișcare s-a extins rapid către revendicări economice, fiind susținută de sindicatul CGT, care cere salarii și pensii mai mari. Protestele au încercat să unească diverse categorii sociale, de la fermieri la pensionari, amintind de spiritul mișcării „vestelor galbene” apărută în 2018.
Această criză socială apare într-un context de presiune economică crescută, reflectată de îngrijorările cetățenilor privind inflația. Un sondaj realizat pe un eșantion de 2.000 de persoane a indicat faptul că aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea costului vieții. Tensiunile sunt alimentate de nemulțumirile legate de finanțarea insuficientă a serviciilor publice și de adâncirea inegalităților sociale în întreaga țară.