Protestele tinerilor din diverse țări europene, precum Franța, Belgia și Italia, au intensificat în ultimele luni, fiind alimentate de constrângeri economice precum taxele ridicate și costurile mari ale locuințelor. În Franța, mișcarea a început în licee și a culminat pe 17 octombrie cu manifestări de amploare, unde autoritățile au numărat aproximativ 550.000 de oameni, deși organizatorii au raportat 800.000 de participanți. Situația a dus la numeroase arestări, bilanțul oficial ajungând la circa 2.400 de persoane, în contextul unor măsuri de austeritate propuse de guvern.
În Belgia, studenții au reacționat la creșterea taxelor universitare în partea francofonă, unde costul anual a crescut de la 835 la 1.194 de euro, o majorare de 43%. Această decizie, menită să echilibreze bugetul Federației Valonia-Bruxelles, a declanșat proteste în orașe precum Louvain-la-Neuve și Namur. În Italia, manifestările împotriva scumpirii carburanților și a taxelor s-au transformat în violențe la Milano, provocând rănirea a peste 100 de polițiști. Ca răspuns, guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret care prevede răspunderea penală pentru participarea violentă la manifestații.
Problemele economice sunt evidente și în România, unde datele Eurostat indică o situație dificilă pentru persoanele sub 25 de ani. Rata șomajului în această categorie a ajuns la 30,8% în iunie 2026, fiind aproape dublul mediei de 15,4% raportată la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, România deține cea mai mare rată din UE a tinerilor care nici nu lucrează, nici nu învață, cu un procent de 19,2% pentru segmentul de vârstă 15-29 de ani. Acești indicatori reflectă o presiune economică constantă asupra generației tinere.
Sectorul locuințelor reprezintă o altă provocare majoră pentru tinerii români, care se confruntă cu prețuri în creștere și venituri limitate. Conform datelor, 36,7% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani locuiesc încă cu părinții, un procent superior mediei europene de 30,1%. În plus, 12,7% dintre tinerii cu vârste între 20 și 29 de ani alocă peste 40% din veniturile lor pentru locuință. Această situație este agravată de faptul că prețurile locuințelor au crescut cu 12,1% în raport cu anul precedent.
În România, măsurile de sprijin includ un salariu minim brut de 4.325 de lei din iulie 2026 și o deducere suplimentară la impozitul pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salarii brute de până la 6.325 de lei. Totuși, nemulțumirile persistă, fiind evidențiate de studii care arată că un din cinci tineri își dorește să plece din țară pentru un nivel de trai mai bun. În septembrie 2025, au avut loc proteste în fața Guvernului împotriva reducerii burselor studențești.
Contextul economic european actual pune sub semnul întrebării stabilitatea socială, în timp ce guvernele încearcă să gestioneze deficitele bugetare prin măsuri de austeritate. În Europa, criza locuințelor este identificată ca un factor care împiedică tinerii să își formeze propriile gospodării, aspect semnalat și de agenția Eurofound. Această problemă structurală afectează capacitatea de integrare economică a generațiilor tinere în întreaga Uniune Europeană.