Generația Z se află în centrul unui val amplu de manifestări pe teritoriul Europei, fiind motivate de nemulțumiri legate de finanțarea educației, costurile cu locuințele și perspectivele de angajare. Deși punctele de plecare ale protestelor variază de la o țară la alta, acestea reflectă o frustrare comună privind lipsa oportunităților comparativ cu generația părinților. Analiza realizată de CNN subliniază teama profundă a tinerilor că viitorul lor va fi mult mai dificil decât cel al generațiilor precedente.
În Franța, mobilizarea elevilor și a studenților a avut loc în sprijinul profesorilor aflați în grevă, pe fondul lipsei de personal și a dotărilor insuficiente. Revendicările franceze vizează reducerea numărului de elevi din clasă, creșterea bugetelor pentru profesori și adaptarea infrastructurii școlare la schimbările climatice. Această mișcare a avut ecouri în Grecia și Italia, unde participanții au cerut învățământ public gratuit, invocând solidaritatea cu protestatarii francezi.
Problema locuințelor reprezintă un alt pilon central al protestelor, având exemple marcante în Spania și Portugalia. În Spania, evacuarea unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, a servit drept catalizator pentru manifestații, în timp ce în Portugalia, în Piața Rossio din Lisabona, s-a cerut limitarea creșterilor chiriilor. În Albania, protestele studențești au fost declanșate de un proiect imobiliar de lux susținut de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.
Mobilizările au început să se extindă și să se inspire reciproc între diverse țări europene, depășind limitele unor simple revendicări studențești. Alice de Brito, vicepreședinta organizației studențești franceze UNEF, a observat că există mai multe asemănări decât diferențe între aceste mișcări, deoarece investițiile în universități și accesul la locuințe sunt preocupări comune. În Italia, studenții au ocupat un liceu din Roma pentru a exprima aceleași nemulțumiri legate de costul vieții.
Pe lângă dificultățile economice, tinerii se confruntă cu nesiguranța profesională și cu impactul inteligenței artificiale asupra posturilor de început de carieră. Julius Fintelmann, cofondator și redactor-șef al The European Correspondent, menționează că politica europeană pare să nu răspundă nevoilor noastre. Presiunea asupra guvernelor este accentuată de datorii publice ridicate în țări precum Franța, Italia, Grecia, Spania, Portugalia și Belgia, ceea ce limitează capacitatea de a majora cheltuielile necesare.
Aceste mișcări de protest apar într-un context în care stabilitatea socială în Europa este supusă unor presiuni constante. În Franța, manifestațiile de amploare au dus la intervenții ale poliției, care a utilizat gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Fenomenul de protest de stradă în Europa reflectă o tensiune crescută între așteptările generațiilor tinere și constrângerile bugetare ale statelor membre, afectând coeziunea socială.