Mișcarea studențească de protest din Serbia a reușit să îl înlăture de la putere pe Aleksandar Vucic, în urma rezultatelor scrutinului electoral de duminică. Victoria obținută de manifestanți pune capăt unei perioade de doi ani de manifestații antiguvernamentale care au afectat stabilitatea politică a țării. După ce Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din întreaga Serbie pentru a sărbători acest rezultat istoric.
Noua administrație susținută de studenți se confruntă cu o provocare majoră privind formarea unui guvern și gestionarea unei țări fără experiență politică anterioară. Printre principalele incertitudini se numără identificarea persoanei care va ocupa funcția de prim-ministru și capacitatea candidaților de a se uni într-un program comun. Aceștia vor trebui să gestioneze economia, să combată corupția și să navigheze relațiile internaționale complexe ale Serbiei, într-un context de tranziție politică.
Mișcarea a inclus 250 de candidați selectați din rândul cadrelor universitare, avocaților, medicilor, actorilor, fermierilor și muzicienilor. Printre figurile cunoscute se numără cardiologul Ilija Srdanovic, fostul guvernator al băncii centrale Dejan Soskic și profesorul Radomir Sajcic. Programul intern pune accent pe reforme instituționale și combaterea corupției, însă rămâne de văzut dacă acești reprezentanți vor putea forma un guvern unit și vor obține un consens solid pentru implementarea reformelor.
În ceea ce privește politica externă, mișcarea nu susține recunoașterea independenței Kosovo, dar propune organizarea unui referendum pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Totodată, Serbia va menține relații cu Rusia, considerând-o un partener istoric și un protector, fără a impune sancțiuni Moscovei. Această poziție este importantă pentru stabilitatea celei mai mari economii din Balcanii de Vest și pentru echilibrul dintre partenerii comerciali existenți, precum China și Uniunea Europeană.
Conform Constituției Serbiei, noii candidați au la dispoziție un termen de 90 de zile pentru a forma un guvern, începând de la convocarea parlamentului. Această perioadă este critică, deoarece țara trebuie să adopte un buget înainte de sfârșitul anului, în condiții de creștere a datoriei publice și private. În paralel, instituțiile precum poliția, serviciile de informații și sistemul judiciar vor necesita o „detoxifiere” după 14 ani de guvernare a lui Aleksandar Vucic.
Protestele studențești au căpătat un impuls puternic după tragedia din 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine de gară în orașul Novi Sad. Această acțiune a generat cerințe clare privind tragerea la răspundere a celor vinovați și necesitatea unor reforme profunde pentru combaterea corupției în toate organele statului.