Violentele care au avut loc în Milano sâmbătă, 17 octombrie, au implicat grupuri de tineri care au participat la jafuri și distrugeri în spațiul public. Manifestanții au vizat magazine precum Nike, Foot Locker și Decathlon, în loc de buticurile de lux, în încercarea de a fura produse. Scenele de haos au fost marcate de atacuri asupra mașinilor de poliție și de utilizarea cagulelor pentru a-și ascunde identitatea în timpul confruntărilor.
Profilul celor implicați este unul de tineri scunzi, îmbrăcați în treninguri negre, veste și hanorace, adoptând un stil asemănător cu cel din videoclipurile traperilor. Mulți dintre acești participanți au sosit în oraș cu trenul din provincii precum Brescia, Bergamo, Varese și Pavia, sau din zona metropolitană. Alți tineri provin din cartiere precum San Giuliano, San Donato, Cernusco sul Naviglio sau din zonele periferice ale orașului, precum Crescenzago și San Siro.
Rețelele de socializare, în special TikTok, au jucat un rol central în organizarea și documentarea acestor evenimente violente. Tinerii au folosit filtre pentru a-și transforma fețele în timp ce filmau confruntările cu forțele de ordine, transformând haosul într-un decor pentru selfie-uri. Mulți au venit la fața locului doar după ce au văzut imaginile virale pe internet, cu scopul declarat de a contribui la creare de dezordine în oraș.
Manifestația a fost caracterizată de o lipsă totală de strategie, traseu stabilit sau lideri care să coordoneze mișcarea. Participanții au acționat în grupuri mici, de cel mult zece persoane, fără a avea o convingere politică definită, deși au scandat lozinci împotriva guvernului. Mulți dintre cei care au ocupat străzile nu dețin cetățenia italiană și nu au nici măcar drept de vot, fiind în mare parte elevi sau persoane care au abandonat școala.
Deși unele centre sociale de stânga au încercat să exprime solidaritate și să ofere o direcție politică distrugerilor, acestea au rămas în principal observatori. Tinerii au manifestat o furie care pare să fie alimentată de mesaje de ură la adresa poliției, influențate de muzica trap ascultată. Această revoltă socială, care pare să nu se încadreze în taberele politice tradiționale, a lăsat în urmă scene de gherilă urbană în puncte centrale precum Piazza del Duomo.
Evenimentele din Milano reflectă o tendință de instabilitate socială observată în diverse metropole europene, unde tinerii marginalizați utilizează tehnologia pentru a amplifica actele de violență. Această formă de protest spontan, lipsit de structură politică, se regăsește în orașe precum Paris, Lyon sau Madrid, fiind adesea declanșată de o combinație între plictiseală și frustrare socială, fără a exista o opoziție organizată care să poată canaliza furia în revendicări concrete.