Poliția din Paris a raportat că un grup de peste 500 de protestatari violenți au atacat forțele de ordine pe Cours de Vincennes, în sectorul sud-est al capitalei franceze. Incidentul a început în jurul orei 17:30, imediat după ce procesiunea de manifestanți a ajuns la punctul Porte de Vincennes. Manifestanții au aruncat cu diverse proiectile asupra ofițerilor, ceea ce a determinat forțele de securitate să utilizeze tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea și a încerca arestarea celor responsabili.
Manifestațiile au început într-o manieră calmă și festivă, în care participanții au solicitat salarii mai mari și un viitor mai bun, exprimându-și totodată nemulțumirea față de restricțiile impuse de guvern asupra dreptului de protest. Pentru a preveni repetarea tulburărilor de la weekendul trecut, autoritățile au mobilizat aproximativ 70.000 de polițiști și alte forțe de securitate la nivel național. Aceste unități au fost sprijinite de vehicule blindate, elicoptere și tunuri de apă, fiind pregătite pentru intervenții rapide în zonele de risc.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a raportat că până la amiază au avut loc 135 de arestări în întreaga Franță, deși la acel moment nu existau incidente majore. Totuși, autoritățile au confiscat o gamă variată de obiecte periculoase, precum bile metalice, alice de plumb, artificii, praștii, arme improvizate, o sabie katana și arme airsoft. Laurent Nunez a sublinsiat că aceste confiscări indică o tentativă a grupurilor de extremă stângă și stânga radicală de a transforma demonstrațiile în acte de violență.
Președintele Emmanuel Macron a acuzat grupurile de extremă stângă că încearcă să „dărâme republica”, făcând legătura cu vandalizările și jafurile de la weekendul precedent. În Paris, poliția a decis schimbarea rutei principale a marșului, mutându-l din centrul orașului către sud-est, o măsură criticată de sindicate. Murielle Guilbert, din sindicatul Solidaires, a calificat interdicția protestelor non-sindicale drept „scandaloasă”, menționând că există o furie publică evidentă legată de nivelul scăzut al salariilor.
Tensiunile sociale sunt alimentate de presiunea economică asupra bugetelor gospodăriilor, inflație și creșterea prețurilor la combustibil de la începutul războiului din Orientul Mijlociu din februarie. În acest context, decizia guvernului de a limita demonstrațiile la rute specifice, departe de centrele orașelor precum Paris sau Marsilia, a generat acuzații de „derive autoritare” din partea sindicatelor. Mulți retaileri și-au baricadat vitrinele sau au ales să închidă magazinele pentru a evita noi jafuri, în timp ce instituții precum Luvrul și Musee d'Orsay au fost închise.
Aceste manifestări au loc la doar șase luni înainte de alegerile prezidențiale, ceea ce crește miza politică pentru guvernul condus de Emmanuel Macron. În prezent, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, conduce în sondaje, în timp ce candidatul de extremă stângă, Jean-Luc Melenchon, a anunțat că mobilizarea protestatarilor va continua săptămânal. Mișcarea Vestelor Galbene a solicitat, de asemenea, noi demonstrații pentru data de 31 octombrie, în scopul apărării libertății de a protesta.