Protestele de amploare desfășurate sâmbătă în Franța au degenerat în unele zone în cele mai grave episoade de violență din ultimele decenii. Manifestațiile, organizate în zeci de orașe împotriva creșterii costului vieții și a degradării serviciilor publice, au fost marcate de confruntări dure între grupuri de manifestanți și forțele de ordine. În urma acestor evenimente violente, autoritățile au raportat aproximativ 1.200 de persoane arestate în întreaga țară.
În timp ce sute de mii de oameni au participat la marșuri pașnice, grupuri marginale au declanșat distrugeri în orașe precum Limoges, Marsilia sau Lyon. La Limoges, primăria a fost cuprinsă de flăcări, iar la Marsilia, manifestanți au pătruns în clădirea primăriei pentru a lăsa graffiti-uri anarhiste. La Lyon, biroul de turism al orașului a fost incendiat, în timp ce în Paris, poliția a folosit grenade lacrimogene pentru a dispersa mulțimile care au atacat magazine precum Galeries Lafayette sau Lacoste.
Prim-ministrul francez, Sébastien Lecornu, a asumat responsabilitatea pentru situație, dând vina pe „extrema stângă” și pe infractorii care folosesc violența. Acesta a declarat că guvernul nu se va lăsa intimidat de aceste acțiuni, subliniind că nimeni nu își poate impune agenda politică prin forță, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor. Lecornu a menționat, în timpul unei vizite la locul incidentelor, că peste 150 de polițiști au fost răniți în timpul luptelor de sâmbătă.
Numărul participanților la manifestații a fost obiectul unor estimări diferite, ministrul de Interne, Laurent Nunez, raportând circa 550.000 de persoane, în timp ce sindicatul CGT a estimat cifra la 800.000. Președintele Emmanuel Macron a promis că persoanele implicate în atacuri vor fi urmărite penal și pedepsite pentru subminarea instituțiilor. Manifestanții au invocat dificultățile economice, precum prețul combustibilului și costurile ridicate, pentru a justifica ieșirea în stradă, menționând și nevoia de condiții decente în învățământ.
Fenomenul de protest împotriva costurilor de trai s-a extins și în alte state europene, inclusiv în Belgia, Portugalia și Italia, în timp ce în Albania au avut loc manifestații studențești. În Portugalia, zeci de mii de oameni au protestat la Lisabona, într-un context în care prețurile locuințelor s-au dublat față de anul 2017. În Italia, manifestările de la Milano și Bologna au dus la intervenții cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimile care au provocat dezordine.
Aceste tulburări sociale din Franța au început inițial în liceele din suburbiile nordice ale Parisului, unde nemulțumirile legate de lipsa profesorilor s-au extins rapid. Mișcarea a căpătat o dimensiune generală, concentrându-se pe inegalitate și cheltuieli publice, amintind de mișcarea Vestelor Galbene. În prezent, Franța se confruntă cu o presiune economică majoră, eforturile de a reduce datoria publică ne reușind să liniștească investitorii, ceea ce a crescut costurile de împrumut ale guvernului la niveluri maxime din ultimii 20 de ani.