Franța a fost martorul unor confruntări violente de amploare sâmbătă, 17 octombrie, în urma unor manifestații care au reunit între 550.000 și 800.000 de persoane. Cei care au organizat protestele estimează că numărul participanților a ajuns la 800.000 de oameni, în timp ce ministrul de interne, Laurent Nuñez, a raportat o participare de aproximativ 550.000 de persoane la 110 manifestații desfășurate la nivel național, dintre care 110.000 au avut loc în Paris.
Situația a degenerat rapid în mai multe orașe importante, inclusiv Paris, Marseille, Lille, Limoges, Lyon și Bordeaux. La Limoges, clădirea primăriei a fost distrusă în mare parte de un incendiu, iar la Lyon un birou de informare turistică a fost incendiat. La Bordeaux, reședința oficială a prefectei departamentului Gironde a fost vizată de acte de vandalism, în condițiile în care autoritățile au fost nevoite să mobilizeze unitatea de elită RAID pentru a sprijini intervenția forțelor de ordine.
În capitală, violențele s-au intensificat spre seară, afectând zone sensibile precum bulevardul Champs-Élysées și zonele din apropierea unor teatre istorice situate la doar câteva străzi de Palatul Élysée. În Place de la République, poliția a utilizat gaze lacrimogene pe parcursul întregii zile pentru a dispersa mulțimile, lăsând străzile acoperite de resturi de la vitrinele magazinelor distruse. Grupuri de manifestanți au atacat magazine, inclusiv unități de lux, și au incendiat mașini în centrul orașului.
Bilanțul oficial furnizat de premierul Sébastien Lecornu indică faptul că 1.200 de persoane au fost arestate în urma evenimentelor. De asemenea, 150 de polițiști au fost răniți în timpul confruntărilor cu manifestanții. Premierul a declarat că acest nivel de violență este inacceptabil și a atribuit responsabilitatea pentru aceste atacuri unor grupări de extremă stângă, care ar încerca să utilizeze aceste manifestații ca o repetiție înaintea alegerilor prezidențiale.
Președintele Emmanuel Macron a condamnat ferm aceste acțiuni, făcând un apel la populație pentru a se mobiliza împotriva celor responsabili pentru distrugeri și jafuri. El a avertizat că statul va răspunde ferm împotriva celor care încearcă să provoace haos și să submineze instituțiile democratice. Între timp, primarul socialist al capitalei, Emmanuel Grégoire, a avertizat că pagubele materiale provocate de aceste evenimente vor fi extrem de ridicate, având în vedere devastarea sistematică a unor străzi întregi.
Aceste proteste de amploare reflectă tensiunile sociale acumulate în Franța, fiind alimentate de nemulțumirile legate de creșterea costului vieții și de funcționarea serviciilor publice. Mobilizarea a reunit elevi, studenți, sindicaliști și susținători ai fostei mișcări a „vestelor galbene”, semnalând un risc crescut de instabilitate socială în contextul politică actual, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027.