Franța a fost martorul unor violențe de amploare sâmbătă, în urma marșurilor organizate de sute de mii de oameni împotriva creșterii prețurilor și a dificultăților din școli. Protestele, care au avut loc în Paris și în diverse orașe de provincie, au declanșat ciocniri violente între grupuri de manifestanți și forțele de ordine. Autoritățile au raportat peste 1.200 de persoane arestate în urma acestor evenimente tumultuoase care au afectat mai multe localități.
Situația a devenit critică în orașul Limoges, unde primăria a fost distrusă în mare parte de un incendiu declanșat de protestatari mascați. Prefectul local, Maurice Barate, a descris evenimentul ca fiind o catastrofă pentru patrimoniu, menționând că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare. În orașul Marsilia, manifestanții au forțat ușa primăriei folosind bariere de securitate, reușind să intre scurt timp în sediul municipal înainte de intervenția poliției.
În Paris, confruntările s-au intensificat în zona Place de la République, unde poliția a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene. Persoane îmbrăcate în negru și purtând măști au aruncat cu pietre și artificii, atacând o bancă și intrând cu forța într-un magazin de articole sportive. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, în timp ce flăcările au cuprins un camion și pubele de gunoi, extinzându-se spre o clădire din apropiere.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a confirmat că, pe lângă cele 1.200 de arestări, în cadrul acestor acțiuni 150 de polițiști au fost răniți. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a condamnat comportamentul celor numiți „casseurs”, descriindu-i ca fiind delincvenți oportuniști care au profitat de ocazie pentru a jefa și a prada. Deși autoritățile condamnă cu fermitate violențele, statul francez nu intenționează să declare starea de urgență în acest moment.
Mobilizarea de sâmbătă a fost susținută de sindicatul CGT, care a estimat prezența a 800.000 de participanți, spre deosebire de cifrele Ministerului de Interne care indică 550.000 de oameni. Protestele au fost alimentate de nemulțumirile legate de nivelul cheltuielilor publice și de scăderea standardelor de protecție socială. Organizatorii au apelat la participare prin rețelele sociale, invocând o revenire a mișcării „vestelor galbene” care a apărut în anul 2018.
Aceste manifestații naționale au luat amploare după ce nemulțumirile din școlile din suburbiile nordului Parisului s-au extins. Inițial, problemele legate de absența profesorilor și condițiile din instituții au evoluat către un protest generalizat împotriva inegalității și a inflației. Un sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane a indicat faptul că aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea costului vieții.