Sâmbătă, Franța a fost martorul unor confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine, evenimentele rezultând în arestarea a peste 1.200 de persoane. Protestele, care au început prin susținerea elevilor de liceu, au degenerat în violențe în mai multe orașe, incluzând Parisul și Limoges. În timpul haosului, clădiri publice au fost incendiate, magazine de lux au fost jefuite, iar numeroase vehicule ale poliției au fost ținta unor atacuri coordonate de grupuri de manifestanți.
În Paris, zona Pieței Republicii a devenit un câmp de luptă, unde poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Manifestanți mascați, îmbrăcați în negru, au aruncat cu pietre, artificii și sticle de la containerele de reciclare asupra forțelor de ordine. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare și buticuri precum Lacoste sau un magazin de telefoane mobile, în timp ce grupuri de protestatari au încercat să pătrundă în Galeriile Lafayette.
Situația a fost extrem de gravă în orașul Limoges, unde primăria a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat de persoane mascate. Prefectul Maurice Barate a descris evenimentul ca fiind o catastrofă pentru patrimoniu, menționând că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare. În Marsilia, manifestanții au reușit să pătrundă pentru scurt timp în primărie, folosind bariere de securitate pentru a lovi ușa de intrare, lăsând în urmă simboluri anarhiste pe pereți.
Premierul Sébastien Lecornu a confirmat cifra de 1.200 de arestări, raportând totodată că 150 de polițiști au fost răniți în timpul intervențiilor. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a condamnat ferm acțiunile, descriind persoanele implicate ca fiind „infractori oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și de a fura”. Deși autoritățile au promis măsuri ferme împotriva celor implicați, Nuñez a precizat că nu există intenția de a declara starea de urgență în acest moment.
Mobilizarea de sâmbătă a fost alimentată de apeluri pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene, apărută inițial în 2018. Protestele au luat amplu după nemulțumirile din școlile din suburbiile nordului Parisului legate de starea precară a clădirilor și absența profesorilor. Sindicatul CGT a susținut mișcarea, solicitând salarii și pensii mai mari, precum și protejarea serviciilor publice, în context în care aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de inflație și de costul vieții.
Aceste evenimente de instabilitate socială reflectă o perioadă de tensiuni economice în Franța, unde nemulțumirile privind puterea de cumpărare se adună la problemele de finanțare a serviciilor publice. Manifestațiile de sâmbătă au atras un număr masiv de participanți, Ministerul de Interne raportând 550.000 de persoane, în timp ce sindicatul CGT a estimat prezența a până la 800.000 de oameni pe străzi.