O serie de confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine au izbucnit sâmbătă în Franța, rezultând în peste 1.200 de arestări. Protestele, care au început prin susținerea elevilor de liceu, au degenerat în acte de vandalism, incendieri de clădiri și jefuiri de magazine în mai multe orașe franceze. Autoritățile au raportat un bilanț dur al confruntărilor, în care 150 de polițiști au fost răniți în timpul intervențiilor necesare pentru controlarea mulțimilor.
În orașul Limoges, situația a fost extrem de gravă, primăria fiind „în mare parte distrusă” de un incendiu declanșat de grupuri de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a declarat că acoperișul clădirii vechi, care are 143 de ani, s-a prăbușit peste etajele inferioare, iar două treimi din exteriorul acesteia au dispărut deja. Autoritățile locale au calificat pagubele asupra acestui edificiu istoric drept o catastrofă pentru patrimoniul regional.
La Paris, în zona Pieței Republicii, marșurile pașnice s-au transformat în clădiri atacate și magazine jefuite, în timp ce poliția a utilizat gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Manifestanți mascați au atacat o bancă, un magazin de articole sportive și au încercat să intre în Galeriile Lafayette, vandalizând totodată sedii bancare și buticuri precum Lacoste. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, în condiții de agitație extremă pentru locuitorii din zonă.
Premierul Sébastien Lecornu și ministrul de Interne, Laurent Nuñez, au reacționat rapid în urma evenimentelor, descriind comportamentul unor grupuri drept acte ale unor „infractori oportuniști”. Deși autoritățile nu intenționează să declare starea de urgență, președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele, afirmând că cei care au atacat prefecturi sau magazine vor fi urmăriți penal. La Marsilia, manifestanții au reușit să pătrundă temporar în primărie, lăsând simboluri anarhice pe pereți.
Mobilizarea de sâmbătă a fost susținută de sindicatul CGT și a vizat probleme precum salariile, pensiile și protecția serviciilor publice. Mișcarea a luat amploare după ce nemulțumirile legate de condițiile din școlile din suburbiile nordice ale Parisului s-au extins la nivel național. Participanții au cerut măsuri împotriva inegalităților și a deteriorării standardelor de viață, invocând și spiritul mișcării vestelor galbene pentru a extinde numărul celor prezenți la marșuri.
Această explozie de nemulțumiri sociale reflectă o tensiune profundă în societatea franceză, unde inflația și costul vieții sunt teme critice. Conform unui sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane, aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea prețurilor. Această stare de incertitudine economică alimentează protestele care au implicat, conform Ministerului de Interne, circa 550.000 de persoane, în timp ce sindicatul CGT a estimat prezența a 800.000 de participanți.