Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, din Franța s-au transformat în confruntări violente între protestatari și forțele de ordine, rezultând peste 1.200 de arestări în întreaga țară. Evenimentele, care au început ca o mobilizare împotriva costului vieții și în susținerea elevilor de liceu, au degenerat în jafuri, incendieri de clădiri și atacuri asupra autorităților. În orașe precum Paris, Lyon, Marsilia și Limoges, violențele au lăsat în urmă pagube materiale semnificative și sute de polițiști răniți.
În orașul Limoges, un incendiu provocat de manifestanți mascați a distrus o mare parte din sediul primăriei, un monument istoric construit în 1883. Prefectul Maurice Barate a descris situația ca fiind o „catastrofă pentru patrimoniu”, precizând că acoperișul clădirii s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii de vest. De asemenea, aproximativ două treimi din fațada exterioară a clădirii vechi de 143 de ani a fost distrusă de flăcările care au ars și mașinile parcate în exterior.
Capitala a cunoscut, de asemenea, scene de haos, în special în zona Place de la République, unde mulțimi au atacat magazine și instituții bancare. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii ale brandurilor Lacoste și Galeries Lafayette, precum și magazine de telefoane mobile. Poliția a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene pentru a dispersa grupuri de persoane care aruncau cu pietre, artificii și petarde, în timp ce un camion a fost incendiat în apropiere.
La Marsilia, protestatarii au reușit să forțeze intrarea în primărie utilizând bariere de securitate luate de pe stradă, reușind să pătrundă temporar în clădire. Premierul Sébastien Lecornu a confirmat că peste 1.200 de persoane au fost reținute și că aproximativ 150 de polițiști au fost răniți în timpul intervențiilor. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a condamnat acțiunile grupilor de „delincvenți oportuniști” care au profitat de manifestații pentru a comite jafuri, însă a precizat că nu se va declara starea de urgență.
Contextul social al acestor proteste este marcat de o nemulțumire profundă față de inflație, un fenomen care îi îngrijorează pe aproximativ 45% dintre cetățenii francezi, conform unui sondaj recent. Mobilizarea de sâmbătă a inclus elevi, profesori, muncitori și pensionari, fiind susținută de sindicate precum CGT, care a estimat prezența a aproximativ 800.000 de participanți. Această mișcare de protest a început inițial în suburbiile sărace din nordul Parisului, concentrându-se pe probleme legate de lipsa profesorilor și degradarea serviciilor publice.
Politic, evenimentele au provocat reacții opuse între liderii de la stânga și dreapta. Jean-Luc Mélenchon a susținut revendicările elevilor, dar a cerut evitarea jafurilor, în timp ce Marine Le Pen a condamnat violențele, numindu-i pe protestatari „huligani”. Între timp, președintele Emmanuel Macron a apelat la calm, subliniind că dreptul la protest trebuie să fie însoțit de respect față de oameni și bunuri, în contextul în care mandatul său prezidențial se apropie de final într-un peisaj politic fragmentat.