Sute de tineri au declanșat violențe în capitala Albaniei, Tirana, miercuri, 14 octombrie, transformând manifestările într-un scenariu de haos urban. Protestatarii au devastat magazine, au incendiat containere de gunoi și au atacat diverse clădiri guvernamentale din oraș. Pentru a dispersa mulțimea care a ridicat baricade improvizate și a încercat să spargă cordoanele forțelor de ordine, polițiștii au fost nevoiți să utilizeze gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Confruntările violente au lăsat în urmă un bilanț medical îngrijorător și numeroase arestări. Conform autorităților, 23 de polițiști și alte șase persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma incidentelor. De asemenea, poliția a reținut 35 de participanți la proteste în timpul încercărilor de a controla situația. Manifestanții, mulți dintre ei având fețele acoperite, au spart vitrinele unor magazine, au vandalizat bănci și au provocat pagube la cel puțin patru clădiri ministeriale.
Tensiunile au fost alimentate de un proiect de dezvoltare imobiliară de pe litoralul albanez, care este asociat cu Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Această controversă imobiliară a adus atenția internațională asupra țării și a contribuit la intensificarea nemulțumirilor. Mișcarea de protest, cunoscută sub numele de „Flamingo”, folosește imaginea unei păsări roz pe pancarte ca simbol al luptelor sale, solicitând demisia premierului Edi Rama pe fondul acuzațiilor de corupție.
Liderii politici au reacționat rapid la evenimentele din Tirana, încercând să tempereze spiritele. Președintele Albaniei, Bajram Begaj, a condamnat actele de violență și a subliniat că respectarea Constituției și a legii este obligatorie pentru toți cetățenii. Ministrul Sănătății, Klodiana Spahiu, a calificat comportamentul manifestanților drept „intolerabile”, după ce a vizitat polițiștii care au fost răniți în timpul confruntărilor care au izbucnit simultan în mai multe puncte ale capitalei.
Delegația Uniunii Europene în Albania și-a exprimat îngrijorarea profundă față de confruntările și a solicitat ca autoritățile să ofere un răspuns proporțional. Reprezentanții europeni au subliniat că libertatea de întrunire și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale și valori europene esențiale. Această intervenție vine și în contextul acuzațiilor de la organizatori, care susțin că poliția a folosit forța în mod excesiv împotriva protestatarilor și a jurnaliștilor de la fața locului.
Aceste manifestări au loc într-un moment de fragilitate politică pentru Albania, având în vedere procesul de aderare la Uniunea Europeană. Tensiunile interne sunt alimentate de contestarea proiectului imobiliar și de acuzațiile de corupție generalizată. Stabilitatea politică a țării este pusă la încercare de aceste mișcări studențești care au evoluat rapid de la cereri de reformă în educație la o campanie de opoziție la guvern.