O nouă evaluare globală a riscurilor publicată de The Lancet avertizează că omenirea ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza unor amenințări majore. Printre cele mai grave pericole identificate de experți se numără utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale și un potențial conflict nuclear. Acestea fac parte dintr-o listă de 17 riscuri care pot compromite sănătatea umană în următorii 75 de ani, conform raportului de la Comisia The Lancet.
Utilizarea tehnologiei AI pentru dezvoltarea de arme biologice și un conflict nuclear care ar putea declanșa o foamete nucleară sunt considerate scenarii cu risc de dispariție. Deși probabilitatea acestor evenimente rămâne redusă, autorii subliniază că consecințele lor ar putea fi devastatoare, provocând o apocalipsă pentru omenire. Un conflict nuclear ar putea bloca lumina solară prin eliberarea de particule în atmosfera superioară, afectând direct supraviețuirea globală.
Raportul clasifică drept „amenințări catastrofale majore” și alte riscuri care pot cauza pierderea a peste un miliard de ani de viață sănătoasă. Printre acestea se numără poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă, criza climatică și conflictele armate convenționale. Lista include, de asemenea, probleme precum obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor și nivelul scăzut de educație, toate fiind interconectate.
Limitarea încălzirii globale la 1,8 grade Celsius ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, comparativ cu un scenariu de creștere de 4,4 grade Celsius. Totodată, reducerea ajutorului internațional pentru sănătate ar putea cauza pierderea a 1,5 miliarde de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). Aproape 70% din aceste pierderi ar fi înregistrate în Africa subsahariană, o regiune deja afectată de malnutriție.
Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor la University College London (UCL), a explicat că scopul evaluării nu este de a provoca teamă, ci de a informa factorii de decizie. Profesorul Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate de la Universitatea din Washington, a subliniat că deciziile liderilor de astăzi vor modela bunăstarea generației următoare. Comisia va actualiza anual aceste date.
Evaluările de sănătate publică folosesc adesea indicatorul DALY (ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate) pentru a măsura impactul bolilor și al deceselor premature. Acest instrument permite cercetătorilor să cuantifice nu doar numărul de decese, ci și pierderea calității vieții cauzată de diverse amenințări globale. Prin această metodă, experții pot prioritiza intervențiile necesare pentru a preveni crizele de sănătate pe termen lung.