Un grup format din 22 de state a semnat la New York o declarație oficială prin care solicită menținerea inteligenței artificiale sub o supraveghere umană strictă. Inițiativa, care a fost adoptată în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, propune înființarea unei agenții internaționale de monitorizare a tehnologiei. Această propunere vizează stabilirea unor bariere de securitate împotriva armelor autonome și a atacurilor cibernetice, având ca obiectiv principal gestionarea riscurilor generate de dezvoltarea rapidă a modelelor de inteligență artificială.
Proiectul este susținut de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, care propun un organism global cu putere de monitorizare. Alexander Stubb a menționat că ar prefera o structură similară cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, funcționând în cadrul ONU. Totuși, liderul finlandez a subliniat că opțiunile trebuie lăsate deschise pentru a evita respingerea propunerii de către anumite puteri, făcând o referire la reticența liderului de la Casa Albă față de forul de la New York.
Demersul diplomatic are o importanță strategică majoră, fiind lansat imediat înainte de întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping. Deși cele două mari puteri care domină cursa tehnologică mondială nu se regăsesc în lista semnatarilor, Alexander Stubb mizează pe atragerea acestora la discuții. El consideră că va fi în interesul ambelor părți să existe un set de bariere de protecție și a insistat că oamenii trebuie să rămână la conducere în procesul de dezvoltare a inteligenței artificiale.
Pentru a justifica urgența acestor măsuri, inițiatorii au invocat riscurile reprezentate de atacurile cibernetice coordonate de agenți autonomi, precum cel recent asupra platformei Hugging Face. Documentul solicită companiilor din sectorul tehnologic să implementeze protocoale de siguranță transparente, care să includă teste obligatorii înainte de lansare și evaluări independente. Statele semnatare propun, de asemenea, armonizarea standardelor comune și raportarea reciprocă a incidentelor majore de securitate pentru a limita pericolele fără a încetini cercetarea.
Deși proiectul beneficiază de sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, sprijinul european pare a fi fragmentat în acest moment. Franța, Italia și Polonia nu au semnat declarația, ceea ce indică dificultăți în stabilirea unei poziții comune la nivelul continentului. În același timp, Jonas Gahr Store a exprimat dorința ca această temă să fie preluată și de alte structuri decizionale precum G7 sau viitoarea președinție G20 a Regatului Unit, argumentând că aceste organizații oferă o abordare mai concentrată decât ONU.
Lipsa unui control riguros asupra inteligenței artificiale este văzută ca o amenințare pentru trei domenii critice: dezvoltarea armelor biologice prin algoritmi, atacurile informatice autonome și fabricarea roboților capabili să ucidă fără comandă umană. Alexander Stubb a precizat că, dacă riscurile sunt gestionate, beneficiile tehnologiei pot fi uriașe, incluzând eradicarea bolilor și creșterea productivității. În prezent, cadrul internațional de reglementare pentru tehnologiile emergente rămâne în curs de definire pe măsură ce marile puteri evaluează impactul acestor noi norme de siguranță.