Utilizarea inteligenței artificiale a penetrat rapid viața cotidiană a cetățenilor din România, însă capacitatea de a identifica rezultatele acestor tehnologii este limitată. Conform unui studiu recent, 70% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială. Totuși, o parte semnificativă a populației nu reușește să facă distincția între conținutul uman și cel generat automat.
Analiza detaliată a revela că utilizarea tehnologiei variază considerabil în funcție de grupele de vârstă ale participanților. În rândul Generației Z, rata de utilizare este de 89%, în timp ce la Millennials aceasta scade la 72%. Pentru Generația X, procentul de utilizatori este de 66%, iar în cazul Baby Boomers, utilizarea este de 39%. Din totalul celor chestionați, 19% nu au încercat niciodată aceste instrumente, iar 5% declară că nu cunosc conceptul de AI.
În ceea ce privește aplicațiile preferate, ChatGPT rămâne liderul incontestabil, fiind cunoscut de 98% dintre respondenți. Dintre utilizatorii activi, 86% au apelat la ChatGPT în ultimele 30 de zile, urmat de Gemini, utilizat de 48%, și Claude, cu un procent de 17%. Copilot este utilizat de 16% dintre participanți. Majoritatea persoanelor folosesc aceste tehnologii pentru activități de timp liber, menționate de 83% dintre utilizatori, în timp ce 58% le utilizează în mediul profesional.
Testul de identificare a textelor a evidențiat dificultatea de a detecta algoritmii. Când participanților le-au fost prezentate două texte scurte, doar 48% au reușit să identifice varianta scrisă de un om. Restul de 52% au atribuit eronat autoritate umană unui text generat de inteligența artificială. Acest rezultat indică faptul că utilizarea frecventă a tehnologiei nu dezvoltă automat capacitatea de a recunoaște conținutul produs de aceasta, chiar și pentru utilizatorii recurenți.
Reticența față de tehnologie este mai pronunțată în domeniile sensibile, precum medicina sau finanțele. Aproape 32% dintre respondenți ar simți că sunt trădați dacă ar descoperi că explicațiile pentru analizele medicale au fost generate de AI. Tot 27% ar fi deranjați dacă ar discuta cu un psiholog virtual fără să știe, iar un procent similar ar fi nemulțumit de asistenții virtuali din sectorul bancar. Doar 15% consideră că utilizarea nedeclarată este acceptabilă dacă rezultatele sunt bune.
Cercetarea a fost realizată de agenția MKOR prin intermediul raportului „AI Adoption Report România 2026”, pe un eșantion de 1.000 de persoane. Sondajul a fost efectuat online, în două etape, în lunile mai și august, având o marjă de eroare de ±3,1% la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele reflectă o societate aflată în plină tranziție tehnologică, unde adoptarea instrumentelor digitale depășește viteza de adaptare critică a utilizatorilor.