O parte semnificativă dintre adolescenți este dispusă să utilizeze un asistent de shopping bazat pe inteligență artificială pentru a gestiona procesul de cumpărare. Conform datelor, 27% dintre tinerii cu vârste între 13 și 18 ani ar accepta un asistent care să recomande produse și să finalizeze achizițiile pe baza unor reguli stabilite de utilizator. În schimb, la nivelul părinților, acest procent scade la 16%, evidențiind o diferență de abordare față de tehnologie.
Această evoluție este marcată de un model numit agentic commerce, în care agenții AI pot acționa în numele consumatorului. În acest scenariu, utilizatorul stabilește parametrii precum bugetul sau preferințele, iar software-ul poate căuta, compara și verifica informațiile pentru a finaliza o achiziție. Mastercard estimează că, până în anul 2030, peste 300 de milioane de cumpărători online la nivel mondial ar putea utiliza în mod regulat astfel de agenți AI pentru plăți și cumpărături.
Încrederea în tehnologie depășește zona de utilitate practică, trecând în zona de certitudine asupra recomandărilor. Studiul indică faptul că 31% dintre adolescenții chestionați ar avea încredere într-o recomandare de produs făcută de AI mai mult decât într-una venită de la un prieten. Mai mult, 23% dintre acești tineri ar avea încredere în recomandarea AI mai mult decât în sfatul proprii persoane părinte, ceea ce subliniază o schimbare în modul de decizie.
Utilizarea actuală a inteligenței artificiale pentru găsirea celor mai bune prețuri sau a reducerilor este de 18% la nivelul adolescenților, față de 10% la părinți. Diferența de comportament este vizibilă și în modul în care sunt văzute viitorul cumpărăturilor: 67% dintre părinți consideră că shoppingul asistat de AI va defini generația copiilor lor, în timp ce doar 5% cred că acest fenomen va defini propria lor generație.
Categoriile de produse care vor fi delegate cel mai probabil AI-ului sunt cele de rutină și cu risc redus, precum alimentele sau abonamentele recurente. Scopul este ca procesul de cumpărare să devină automatizat pentru sarcini repetitive, lăsând oamenii să se concentreze pe partea de inspirație și plăcere. Studiul a fost realizat în junio și iulie 2026 pe un eșantion de 26.000 de respondenți din diverse țări, inclusiv România.
Această transformare digitală a consumului apare într-un context în care digitalizarea serviciilor publice din România prezintă încă provocări. De exemplu, platforma Ghișeul.ro nu poate fi utilizată în sute de primării, ceea ce indică o discrepanță între avansul tehnologic global și implementarea digitală la nivel local. Această situație evidențiază dificultățile de integrare a noilor instrumente digitale în infrastructura administrativă actuală.