Agenții AI au început să treacă de la faza de demonstrații la implementarea reală în procesele de producție ale companiilor, executând sarcini precum emiterea facturilor, verificarea documentelor sau operarea roboților prin rețele 5G. Acești asistenți digitali pot filtra clienți la telefon sau monitoriza piețele de capital pentru fonduri de investiții, însă succesul lor nu este garantat de tehnologie. La conferința ZF High-Tech Innovation Summit 2026, experții au subliniat că trecerea de la proiectele-pilot la utilizarea la scară rămâne un prag critic pentru multe organizații.
Unul dintre principalele obstacole identificate în procesul de adoptare este lipsa unui cadru de guvernanță bine definit în jurul proiectelor de tip pilot. Marius Munteanu, Senior Director, Transformation & AI Enablement în cadrul Concentrix, a explicat că companiile întâmpină dificultăți deoarece nu au stabilit clar cine ia deciziile de lansare, de scalare sau de oprire a unui asistent AI. Fără aceste reguli de decizie și fără o structură organizatorică clară, tranziția de la un experiment tehnologic la un produs funcțional devine extrem de dificilă pentru furnizorii de servicii.
Eficiența agenților AI este strâns legată de capacitatea companiilor de a-și cunoaște și de a-și documenta procesele interne de business. Alex Balint, CTO și cofondator al Outcome1.AI, a avertizat că așteptările multor companii sunt nerealiste, deoarece tehnologia nu poate înlocui complet nevoia de aprobare, trasabilitate și responsabilitate umană. În acest context, responsabilitatea finală pentru acțiunile efectuate de un agent AI trebuie să rămână întotdeauna la nivelul omului, pentru a asigura controlul asupra deciziilor luate de sistemele automate.
Costurile operaționale ale platformelor de agenți AI nu sunt dictate doar de tehnologie, ci în principal de procesul riguros de testare. Un asistent digital trebuie să treacă prin minimum 10.000 de teste înainte de a putea fi introdus chiar și în faza de pilot, acoperind aspecte precum guvernanța, autorizările și retenția datelor. Ciprian Zamfirescu, Head of Innovation & Business Development în cadrul Vodafone România, a menționat că integrarea unui robot umanoid într-un centru de date a fost posibilă în două săptămâni, folosind un digital twin și conexiune 5G.
În România, adoptarea inteligenței artificiale în companii este în prezent cea mai slabă din Uniunea Europeană, deși există un interes masiv din partea managementului. Deși tehnologia este disponibilă tuturor la aceleași prețuri, succesul depinde de capacitatea de a trece de la utilizarea ocazională de tip „standalone” la integrarea profundă în fluxurile de lucru. Experții subliniază că anul 2026 reprezintă momentul în care modelele devin irelevante, iar valoarea reală va fi extrasă din procesele de business bine structurate, nu din simpla utilizare a instrumentelor de chat.
Implementarea tehnologiilor avansate de inteligență artificială are loc într-un context economic global marcat de volatilitate. În timp ce companiile caută eficiență prin automatizare, indicatorii macroeconomici din Europa rămân sub presiune, reflectând provocări legate de stabilitatea financiară și de gestionarea datoriei publice în anumite state membre.