Implementarea inteligenței artificiale în România necesită o abordare strategică și structurată, dincolo de simpla alocare de fonduri sau numirea unor funcționari dedicați. Ana-Maria Stancu, expertă în transformare digitală, subliniază că bunele intenții, chiar dacă sunt susținute de resurse financiare, nu pot înlocui o strategie bazată pe nevoi reale și pe o metodologie clară de implementare a tehnologiei.
Problema principală identificată vizează complexitatea formării în domeniul AI și lipsa unor standarde comune de evaluare. Ana-Maria Stancu menționează că, în prezent, nu există un reper comun sau competențe minime agreate care să permită utilizatorilor să determine calitatea cursurilor disponibile pe piață. Experiența cu companii care au achiziționat programe de instruire ineficiente arată că lipsa unei structuri clare și a unor obiective de învățare bine definite duce la rezultate nesatisfăcătoare.
În ceea ce privește utilizarea soluțiilor tehnologice în instituții, expertul avertizează că nu orice produs comercial este sigur pentru datele publice. Este esențială analiza condițiilor contractuale, a securității informațiilor și a modului de stocare a datelor, evitând utilizarea simplelor chatbot-uri pentru procese sensibile. Ana-Maria Stancu recomandă evaluarea atentă a instrumentelor enterprise oferite de furnizori precum Microsoft sau Google, subliniind că siguranța depinde de configurație, licență și de modul în care sunt gestionate datele.
O altă temă critică este suveranitatea tehnologică și gestionarea costurilor operaționale. Utilizarea modelelor AI poate implica cheltuieli semnificative, bazate pe consumul de tokeni, ceea ce impune o monitorizare strictă în organizațiile cu mulți utilizatori. Expertul propune ca instituțiile să exploreze treptat opțiunile, începând cu soluții cloud configurate corect, pentru a decide ulterior dacă merită investiția într-o infrastructură proprie, de tip on-premises, care necesită hardware specializat și personal calificat.
Soluția nu trebuie să fie impusă centralizat, ci să pornească de la educație și informarea utilizatorilor. Ana-Maria Stancu consideră că instituțiile trebuie să înțeleagă imaginea de ansamblu și să poată lua decizii fundamentate, în funcție de nevoile specifice. Deși proiecte precum AI Factory urmăresc dezvoltarea infrastructurii de calcul, acestea nu pot rezolva singure problemele legate de guvernanță, date și, în primul rând, de lipsa competențelor digitale necesare.
Contextul digital al României este marcat de o evoluție a infrastructurii, însă competențele rămân un punct critic. Deși datele recente indică o creștere a vitezei internetului la nivel național, România continuă să se confrunte cu provocări în dezvoltarea abilităților digitale. Această discrepanță între infrastructura de conectivitate și nivelul de pregătire al populației subliniază necesitatea unor programe de educație digitală mult mai bine proiectate și adaptate realității locale.