Ultima carte publicată postum de fizicianul britanic Stephen Hawking, intitulată „Brief Answers to the Big Questions” („Scurte răspunsuri la marile întrebări”), aduce la lumină o serie de avertismente critice privind viitorul umanității. Lucrarea, apărută câteva luni după decesul său din 14 martie 2018, analizează riscurile tehnologice și climatice. În contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și a ingineriei genetice, predicțiile făcute de acesta au revenit în discuțiile publice recente.
Unul dintre cele mai controversate scenarii descrise de Hawking vizează apariția unor „supraaameni” prin intermediul ingineriei genetice. Fizicianul susținea că amintit într-o nouă fază a evoluției autoproiectate, în care modificarea ADN-ului ar putea permite îmbunătățirea memoriei, a rezistenței la boli și a duratei de viață. El avertiza că acești indivizi ar putea crea probleme politice majore, deoarece oamenii care nu beneficiază de astfel de îmbunătățiri nu vor mai putea concura cu ei.
Inteligența artificială reprezintă un alt punct de preocupare, însă Hawking nu se temea de o eventuală răutate a mașinilor. Pericolul real ar fi reprezentat de sisteme extrem de competente, ale căror obiective ar putea intra în conflict cu cele ale oamenilor. Pentru a ilustra acest risc, el a folosit comparația cu un proiect hidroenergetic care ar putea distruge un mușuroi de furnici, subliniind că omenirea nu trebuie să ajungă în poziția acestor insecte.
Fizicianul a subliniat, de asemenea, pericolele reprezentate de războiul nuclear și de catastrofele climatice care ar putea schilodi Pământul în următorul mileniu. Referitor la încălzirea globală, el a comparat potențialul de creștere a temperaturilor cu mediul de pe Venus, unde temperaturile pot ajunge la 250 de grade Celsius. Totodată, a menționat lipsa de apărare a umanității în cazul impactului unui asteroid mare, similar celui care a dispărut dinozaurii.
În ceea ce privește contactul cu alte civilizații, Hawking a recomandat prudență în încercările de a comunica cu forme de viață extraterestre. El considera că o civilizație mult mai avansată tehnologic ar putea avea interese imposibil de anticipat de către oameni. Totuși, în ciuda acestor riscuri, fizicianul a menționat că știința poate oferi soluții, precum energia obținută prin fuziune nucleară, care ar putea furniza energie curată, fără poluare sau încălzire globală.
Deși predicțiile lui Hawking sunt prezentate ca scenarii și avertismente, ele nu constituie certitudini științifice. Fizicianul a subliniat importanța explorării spațiului, considerând Luna și Marte drept destinații viitoare pentru așezările umane. Această abordare reflectă nevoia de diversificare a locurilor de supraviețuire a speciei, pe măsură ce riscurile de pe Pământ cresc din cauza factorilor umani sau naturali.