Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a lansat un nou concept teoretic denumit „Decalajul Azazel”, prin care avertizează asupra riscurilor generate de inteligența artificială. Oficialul Băncii Centrale susține că ritmul de dezvoltare a tehnologiei depășește capacitatea societății și a statului de a impune reglementări adecvate. Această asimetrie creează o prăpastie între capacitatea tehnologică pură și maturitatea organizațională necesară pentru a gestiona noile instrumente digitale.
Conceptul este inspirat din Cartea lui Enoh, făcând trimitere la îngerul Azazel, care a oferit oamenilor tehnologii de luptă fără ca aceștia să posede înțelepciunea etică necesară. Leonardo Badea subliniază că, în scenariul în care productivitatea impulsionată de algoritmi crește mult mai rapid decât abilitatea statelor de a identifica riscurile, apar vulnerabilități sistemice majore. Fără o guvernanță corespunzătoare, orice atac cibernetic autonom sau șoc tehnologic poate produce efecte disruptive asupra întregii economii globale.
Din perspectivă macroeconomică, tranziția către o economie bazată pe inteligența artificială va impune presiuni pe finanțele publice prin necesitatea unor investiții masive. Acestea vor crește inițial datoria statelor, însă Leonardo Badea notează că un euro sau un leu investit în tehnologie poate genera un multiplicator fiscal superior investițiilor clasice în infrastructură. Dacă proiectele sunt sustenabile, datoria publică poate trece de la o povară bugetară la un motor de creștere economică pe termen lung.
Pentru a demonstra riscurile, prim-viceguvernatorul a utilizat simulări bazate pe modelul neoclasic Solow, prezentând trei scenarii economice diferite. Rezultatele arată că o accelerare agresivă a investițiilor în AI, fără o creștere paralelă a resurselor pentru guvernanță și capital organizațional de la 4% la 10% din producție, crește exponențial probabilitatea incidentelor severe. Astfel, riscul de a reduce producția potențială cu până la 15% devine o realitate matematică în lipsa unui control riguros.
La nivel european, adoptarea AI Act este considerată un pas crucial pentru protecția drepturilor cetățenilor în domenii sensibile, precum analiza bonității financiare. Totuși, reglementarea normativă nu este suficientă dacă companiile din sectorul tech nu dezvoltă o cultură organizațională de gestionare a riscurilor, similară cu cea din industria nucleară sau aviatică. Inteligența artificială devine rapid o componentă de bază a tuturor infrastructurilor critice, necesitând un echilibru fin între inovație și responsabilitate.
Evoluția tehnologică și digitalizarea economiei rămân subiecte de interes major, în contextul în care piețele financiare și sectorul IT traversează perioade de ajustare. De exemplu, Bursa de la București a închis recent pe creștere, în timp ce în sectorul IT se observă valuri de disponibilizări în orașe precum Cluj-Napoca. Aceste dinamici de piață subliniază complexitatea mediului economic în care integrarea noilor tehnologii trebuie să se reglementeze eficient.