Banca Japoniei a decis vineri majorarea dobânzii de politică monetară de la 1% la 1,25%, marcând cel mai înalt nivel de în ultimii 31 de ani. Această mișcare, anticipată de piețe, reprezintă prima majorare de dobândă din ultimele trei luni și semnalează o ieșire din era ratelor extrem de scăzute. Instituția a indicat faptul că este pregătită să continue creșterea costurilor de împrumut, în condițiile în care scumpirea petrolului amplifică presiunile inflaționiste.
Decizia a fost adoptată cu șapte voturi pentru și două împotrivă, membrii Toichiro Asada și Ayano Sato fiind cei care s-au opus majorării. Banca Japoniei a subliniat că inflația de bază s-a apropiat de pragul de 2%, deoarece companiile încep să transfere costurile salariale mai ridicate către consumatori. Presiunile asupra prețurilor din tranzacțiile dintre companii au început deja să aibă un impact direct asupra prețurilor de consum, conform comunicatului băncii.
Noua rată de 1,25% se încadrează în intervalul de 1,1%-2,5% estimat de Banca Japoniei pentru rata nominală neutră. Deși politica rămâne mai relaxată decât cea a altor bănci centrale, precum Băncii Centrale Europene, care are o dobândă de 2,5%, sau a Rezervei Federale, care se situează între 3,75% și 4%, decizia este crucială. Diferența de dobândă poate menține yenul slab, ceea ce scumpeste importurile de energie și alimente.
În acest context, Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut măsuri monetare decisive pentru a combate slăbiciunea yenului. Bessent a discutat cu guvernatorul Kazuo Ueda și a solicitat administrației premierului Sanae Takaichi să evite stimulentele fiscale care ar putea contracara eforturile de combatere a inflației. Această implicare a Washingtonului subliniază importanța stabilității monedei japoneze în contextul volatilității globale a prețurilor.
Analistii estimează că rata dobânzii va ajunge la 1,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, cu o posibilă creștere la 1,75% în trimestrul al doilea al anului viitor. Guvernatorul Kazuo Ueda nu a oferit o traiectorie clară, subliniind că viitoarele decizii vor depinde de evoluția inflației. Companiile continuă să transfere costurile mai mari către clienți, menținând inflația de bază în jurul țintei de 2% în luna august.
Contextul economic global este marcat de o volatilitate ridicată a prețurilor la energie, un fenomen care afectează stabilitatea economică și în Europa. În ultimul an, prețurile gazelor au cunoscut creșteri masive, iar presiunea asupra costurilor de energie este un factor care alimentează inflația la nivel global. Această realitate macroeconomică influențează direct deciziile marilor bănci centrale în încercarea de a menține stabilitatea prețurilor.