Bogdan Costea, Head of Information Security la ING Bank România, a declarat că principalele îngrijorări în domeniul securității nu mai aparțin infrastructurii tehnice, ci comportamentului oamenilor. În cadrul conferinței ZF & Orange Business - Reziliența operațională: de la panică la control, acesta a subliniat că aspectul uman este cel care creează vulnerabilități majore. Chiar dacă băncile investesc masiv în remedierea vulnerabilităților și în viteza de răspuns, factorul uman rămâne un punct critic de penetrare.
Conform declarațiilor lui Bogdan Costea, investițiile tehnice au o limită clară atunci când interacțiunea are loc cu persoanele. El a explicat faptul că oricine poate deveni vulnerabil într-un anumit context, precum accesarea unui dosar medical printr-un e-mail care poate deveni momeală pentru conturile unei cunoștințe. Această metodă de atac demonstrează cum un simplu document poate fi utilizat pentru a compromite accesul la resurse financiare prin targetarea contactelor.
Ingineria socială funcționează pe mecanisme psihologice similare cu jocurile de noroc, bazându-se pe ideea de câștig sau pierdere iminentă. Bogdan Costea a descris situația victimelor ca fiind una de izolare, comparând-o cu faptul că aceștia par să fie într-un tunel. Chiar și atunci când personalul băncii încearcă să îi avertizeze că sunt victime, clienții refuză sfatul, susținând că sunt în contact cu persoane de la BNR sau DNSC care le oferă instrucțiuni contrare.
Strategia de apărare a băncii include atât campanii constante de awareness, cât și măsuri drastice precum blocarea tranzacțiilor suspecte. Această ultimă acțiune generează adesea nemulțumiri, clienții contactând instituția pentru a întreba de ce operațiunile lor au fost suspendate. Bogdan Costea a menționat că decizia de a identifica o tranzacție ca fiind frauduloasă este un proces complex, care implică gestionarea unor situații de urgență create artificial de atacatori.
Tendința actuală indică o creștere a atacurilor asupra persoanelor fizice și a companiilor mici, fiind acestea cele mai frecvente incidențe. Bogdan Costea a menționat că incidentul în care firma Gioserv din Ploiești a pierdut bani depuși în bancomate crypto reprezintă o cazuistică reală care îngrijorează și BNR. Obiectivul băncii nu este atingerea unui nivel de securitate de 100%, ci minimizarea impactului oricărui incident asupra rezilienței serviciilor și integrarea acestora în procesele uzuale.
În domeniul securității cibernetice, instituțiile financiare se confruntă cu o evoluție constantă a metodelor de fraudă, care vizează tot mai des utilizatorii finali. Deși infrastructura bancară este protejată prin tehnologii avansate, vulnerabilitatea rămâne la nivelul psihologic al utilizatorului. Gestionarea acestor riscuri necesită un echilibru între monitorizarea tranzacțiilor și menținerea încrederii clienților în serviciile digitale oferite.