O cercetare recentă efectuată de cercetătorii de la Universitatea Peking din China evidențiază importanța structurii somnului pentru sănătatea umană. Analiza a vizat datele a 95.559 de participanți din cadrul UK Biobank, o bază de date care include informații biologice și genetice de la aproximativ 500.000 de voluntari din Marea Britanie. Studiul pune accent pe faptul că nu este suficientă doar numărul de ore de odihnă, ci și modul în care este structurat somnul.
Spre deosebire de metodele tradiționale bazate pe declarații subiective, cercetătorii au utilizat date obiective colectate prin accelerometre purtate la încheietura mâinii timp de șapte zile consecutive. Această metodă a permis monitorizarea precisă a stadiilor de somn: REM, somn profund și somn ușor. Participanții au fost urmăriți, în medie, pe parcursul a nouă ani, perioadă în care s-au verificat înregistrările medicale pentru a identifica legături cu peste 1.000 de afecțiuni și rezultate de sănătate diverse.
Rezultatele indică faptul că o proporție mai mare de somn REM este asociată cu un risc scăzut pentru 83 de boli, inclusiv insuficiența cardiacă, demența și boala Parkinson. Pe de altă parte, somnul profund a fost corelat cu un risc redus pentru șapte afecțiuni, printre care boala de tip 2 și depresia clinică. În schimb, un somn neregulat sau perioadele de veghe după adormire au fost asociate cu riscuri crescute pentru tulburări de anxietate și probleme legate de consumul de substanțe.
În ceea ce privește durata totală, intervalul de șase până la opt ore pe noată a fost identificat ca fiind cel mai benefic pentru majoritatea afecțiunilor investigate. Persoanele care dormeau mai puțin de cinci ore au prezentat asocieri cu un risc ridicat pentru 37 de afecțiuni medicale. Interesant este că riscurile au fost observate și în cazul celor care dormeau mai mult de opt ore pe noapte, sugerând că excesul de somn poate fi la fel de problematic.
Autorii studiului subliniază că natura observațională a cercetării nu permite stabilirea unei cauzalități directe între tipul de somn și apariția bolilor. Totuși, datele oferă dovezi noi despre rolul somnului de 6-8 ore în menținerea sănătății adulților de vârstă mijlocie și a celor mai în vârstă. Evaluarea somnului trebuie să includă nu doar numărul de ore, ci și regularitatea și distribuția stadiilor de somn pentru o sănătate pe termen lung.
Studiul de la Universitatea Peking se încadrează într-un context în care monitorizarea datelor biologice și a stilului de viață devine tot mai accesibilă prin baze de date vaste precum UK Biobank. Aceste baze de date, care colectează informații genetice și de sănătate de la sute de mii de voluntari, permit cercetătorilor să identifice corelații complexe între comportamentele zilnice și riscurile de sănătate pe perioade de decenii, oferind o bază solidă pentru înțelegerea bolilor cronice.