Cercetătorii de la Universitatea Sun Yat-sen din China au identificat o diferență în cantitatea și distribuția unor secvențe de ADN la copiii concepuți prin fertilizare in vitro (FIV). Studiul a evidențiat o prezență diferită a elementelor genetice mobile numite LINE-1, cunoscute sub denumirea de „gene săritoare”, comparativ cu copiii concepuți prin metode naturale. Această descoperire sugerează că primele zile de dezvoltare petrecute în laborator ar putea lăsa o urmă moleculară în genomul acestor copii.
Analiza a fost efectuată pe un grup restrâns format din 33 de copii concepuți prin FIV și 42 de copii concepuți natural. Echipa a utilizat probe de sânge, în principal sânge ombilical recoltat la naștere, dar și probe de la copii cu vârste între doi și cinci ani. Rezultatele au arătat că copiii concepuți prin FIV au, în medie, o proporție mai mare de secvențe LINE-1 în genom. Această observație a fost mai pronunțată în cazul fetelor, în timp ce la băieți rezultatul nu a fost suficient de clar statistic.
O comparație rară a fost realizată în cadrul a trei familii care au avut atât copii concepuți prin FIV, cât și frați concepuți fără tratament de fertilitate. În toate cele trei cazuri analizate, copilul conceput prin FIV prezenta un nivel mai ridicat de ADN LINE-1. Deși această comparație între frați poate reduce influența factorilor comuni familiei, numărul foarte mic de cazuri nu permite demonstrarea faptului că diferența este cauzată direct de procedura de fertilizare in vitro.
Cercetătorii au observat că unele dintre regiunile genomului cu frecvențe diferite se află în apropierea unor gene asociate cu funcționarea inimii, metabolismul, creierul și anumite tipuri de cancer. Totuși, studiul nu demonstrează că aceste diferențe duc la probleme de sănătate sau că genele respective funcționează diferit. De asemenea, nu s-a putut stabili dacă modificările au apărut în laborator sau dacă au fost moștenite de la părinți, deoarece nu s-a analizat ADN-ul ambilor progenitori.
Problema impactului tehnicilor de reproducere asistată asupra genomului a fost abordată și în alte cercetări internaționale. Un studiu publicat în Nature Medicine, care a implicat 8.328 de bebeluși din 7.851 de familii, a identificat asocieri între anumite proceduri de reproducere asistată și un număr mai mare de mutații genetice de novo. Deși acest studiu este mult mai amplu, acesta a analizat mutații genetice, nu dinamica elementelor LINE-1, oferind date suplimentare despre procesele genetice distincte în stadiile timpurii ale dezvoltării embrionare.
În prezent, datele disponibile nu indică faptul că procedura de fertilizare in vitro modifică ADN-ul copiilor într-un mod periculos. Rezultatele obținute de echipa chineză reprezintă doar un semnal biologic care necesită investigații suplimentare pe grupuri de subiecți mult mai mari. Este esențial ca viitoarele studii să determine dacă aceste observații persistă pe măsură ce copiii cresc și dacă există o legătură reală între aceste urme moleculare și riscurile de sănătate pe termen lung.