Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat, la data de 21 octombrie, un aviz prin care solicită reducerea dependențelor digitale ale Uniunii Europene. Organismul propune ca achizițiile publice digitale să prioritizeze soluțiile europene de cloud și inteligență artificială, precum și software-ul cu sursă deschisă. Recomandările vizează și protecția drepturilor angajaților împotriva supravegherii excesive la locul de muncă prin utilizarea algoritmilor.
Pentru a stimula produsele continentului, CESE propune implementarea principiilor „EU first” și „comply or explain”. Acestea ar combina preferința pentru alternativele europene cu obligația de a justifica eventualele alegeri care se abat de la acest model. Este important de menționat că aceste măsuri reprezintă recomandări consultative și nu constituie o interdicție aplicabilă furnizorilor din afara UE sau o obligație juridică nouă pentru administrațiile publice.
Un alt punct central al avizului vizează interoperabilitatea sistemelor pentru a evita captivitatea utilizatorilor față de un singur furnizor. Comitetul cere posibilitatea reală de a schimba platforma de cloud fără a întâmpina obstacole tehnice sau costuri prohibitive la migrare. Astfel, existența unor alternative europene trebuie să se traducă în opțiuni practice pentru instituții și companii, asigurând libertatea de alegere a datelor și aplicațiilor.
Din perspectiva protecției sociale, CESE pune accent pe transparența algoritmilor și pe necesitatea unui control uman și democratic. Avizul recomandă implicarea lucrătorilor prin dialog social, dezvoltarea competențelor profesionale și o împărțire echitabilă a câștigurilor de productivitate generate de automatizare. Aceste propuneri urmăresc ca tehnologia să nu devină un instrument de monitorizare necontrolată a activității sau a performanței angajaților.
În cadrul dezbaterilor, Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, a subliniat importanța suveranității tehnologice pentru deciziile autonome ale europenilor. Totodată, Cecilia Bonefeld-Dahl, de la DIGITALEUROPE, a solicitat alocarea a 25% din viitorul buget multianual pentru activele tehnologice critice. Această cerință a industriei vizează evitarea fragmentării pieței prin reguli naționale incompatibile, deși procentul menționat nu este o alocare deja aprobată de UE.
Procesul de dezvoltare a infrastructurii digitale europene include și proiectul Cloud and AI Development Act, propus de Comisie. Acest demers legislativ urmărește triplarea capacității centrelor de date din UE în următorii cinci până la șapte ani. Proiectul include patru niveluri de garanții privind suveranitatea serviciilor, evaluând nu doar locația stocării datelor, ci și controlul asupra furnizorului și expunerea la jurisdicții externe.