O echipă de cercetători din China a stabilit un nou record mondial prin testarea unui roi masiv de vehicule submarine autonome. În cadrul experimentului, un număr de 116 drone de tip TH-618 au funcționat simultan, demonstrând capacitatea de a naviga fără control uman direct. Testul a implicat lansarea succesivă a acestor aparate într-un bazin, unde au reușit să mențină un traseu prestabilit pe parcursul unei durate de 34 de minute.
Experimentul a fost desfășurat pe 29 august într-un bazin cu dimensiunile de 50 de metri lungime și 20 de metri lățime. Reprezentanții organizației Guinness World Records au monitorizat activitatea acestor drone, confirmând ulterior rezultatul obținut. Cele 116 aparate au parcurs împreună o distanță de peste 500 de metri, reușind să își ajusteze deplasarea în timp real pe baza datelor primite de la sistemele de navigație interne.
Performanța a fost realizată de o echipă de la Universitatea Politehnică Northwestern din China, în colaborare cu compania Xian Tianhe Maritime Technologies. Succesul acestui test este considerat rezultatul unor cercetări ce au durat peste două decenii în domenii tehnice complexe. Acestea includ procesarea imaginilor, comunicațiile acustice, colectarea de informații și detectarea obiectelor subacvatice, elemente esențiale pentru coordonarea unui număr atât de mare de vehicule.
Dronele utilizate, modelul TH-618, au dimensiuni de 61,5 centimetri lungime și 20 de centimetri lățime, cântărind 5,14 kilograme. Aceste dispozitive pot parcurge distanțe de până la 30 de kilometri și pot opera continuu pentru mai mult de opt ore. Pentru a asigura navigarea, dronele folosesc un sistem de camere bazat pe componente de telefoane mobile, care permite identificarea abaterilor de la traseu și corectarea automată a direcției de deplasare.
Dezvoltarea acestor sisteme de roiuri de drone este urmărită în contextul transformării tehnologiilor militare și al utilizării sistemelor fără echipaj. Pe lângă aplicațiile de apărare, tehnologia are și utilizări civile importante, precum cartografierea fundului mării sau inspectarea conductelor submarine din industria petrolului și a gazelor. Coordonarea acestor aparate rămâne dificilă din cauza mediului subacvatic, unde comunicațiile în timp real sunt mult mai complexe decât în cazul dronelor aeriene.
Evoluția tehnologiilor autonome subacvatice reflectă o tendință globală de automatizare a operațiunilor în medii extreme. În timp ce dronele aeriere au beneficiat deja de o implementare masivă, mediul marin prezintă provocări unice prin dificultatea transmiterii datelor. Progresele realizate de Xian Tianhe Maritime Technologies și universitățile chineze indică o direcție clară către utilizarea unor flote autonome pentru monitorizarea infrastructurii critice de pe fundul oceanelor.