Comisia Europeană analizează în prezent preocupările legate de modul în care serviciile de inteligență artificială gestionează datele utilizatorilor și conexiunile cu sistemele de tracking utilizate în publicitate. Această examinare vine în urma unor cercetări care semnalează transferuri de informații către trackere, chiar și în situațiile în care utilizatorii au refuzat cookie-urile neesențiale. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei pentru suveranitate tehnologică, apărare, spațiu și dezinformare, a confirmat la un briefing din 8 octombrie că aceste probleme sunt sub observație.
Cercetările efectuate de IMDEA Networks au evidențiat prezența unor mecanisme de tracking în serviciile de inteligență artificială conversațională. Studiul a indicat posibila transmitere către terți a unor informații legate de conversații, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea normelor de protecție a datelor. Deși cercetătorii au semnalat aceste practici, observațiile lor nu reprezintă constatări oficiale ale unei autorități de reglementare, ci sunt prezentate ca concluzii preliminare privind infrastructura tehnică a chatboturilor.
Analiza realizată de IMDEA Networks a vizat servicii precum ChatGPT, Claude, Grok și Perplexity AI, identificând diferite forme de tracking de la companii terțe. Autorii au avertizat că anumite metadate, precum titlurile sau adresele conversațiilor, pot ajunge la servicii de tracking împreună cu identificatori care permit corelarea activității unui utilizator. Există trei categorii principale de risc identificate: transmiterea informațiilor către terți, legarea acestora de identitatea utilizatorului prin identificatori persistenți și discrepanța dintre setările de confidențialitate și fluxurile tehnice efective.
Cadrul juridic relevant pentru această supraveghere include GDPR, Actul privind serviciile digitale și Actul privind inteligența artificială. Competențele de aplicare sunt împărțite între autoritățile naționale și nivelul UE, în funcție de natura încălcării. În timp ce GDPR și normele ePrivacy reglementează prelucrarea datelor personale și accesul la informații pe echipamente, Actul privind inteligența artificială introduce obligații specifice pentru furnizorii de modele de uz general, prin intermediul Oficiului pentru IA.
Comisia nu a anunțat deschiderea unei investigații formale și nu a precizat ce companii sunt vizate de aceste analize. Thomas Regnier a subliniat că examinarea acestor chestiuni nu echivalează cu o procedură oficială și nu identifică un furnizor specific care ar fi încălcat legislația. Următoarea etapă depinde de evaluarea tehnică și juridică a practicilor descrise, stabilirea autorității competente și verificarea transparenței asupra datelor utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.
Reglementarea protecției datelor în Uniunea Europeană se bazează pe un sistem de competențe distribuite, unde autoritățile naționale pentru protecția datelor gestionează în principal aplicarea GDPR. În paralel, legislația europeană precum Directiva ePrivacy reglementează strict stocarea și accesul la informații pe dispozitivele utilizatorilor prin tehnologii de tracking. Acest mecanism de supraveghere complex asigură faptul că atât noile tehnologii, precum inteligența artificială, cât și metodele tradiționale de publicitate online, rămân sub controlul normelor de confidențialitate.