Piața globală a muncii traversează o perioadă de transformări profunde, în care inteligența artificială și automatizarea amenință să modifice sau să elimine aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă până în anul 2030. În același timp, Forumul Economic Mondial estimează că tehnologia va genera circa 170 de milioane de noi oportunități profesionale. Deși companiile așteptau o creștere a eficienței și o reducere a costurilor, multe firme încep acum să își revizuiască strategia de implementare a AI.
Un exemplu marcat de aceste dificultăți este compania de consultanță Accenture, care a investit trei miliarde de dolari în divizia de date și inteligență artificială. Firma a cheltuit anual peste un miliard de dolari pentru instruirea angajaților, impunând totodată utilizarea regulată a instrumentelor AI pentru promovarea în funcții de conducere. Această presiune a dus la utilizarea tehnologiei pentru sarcini simple, precum rezumarea rapoartelor sau crearea de prezentări, generând cheltuieli enorme pentru achiziția de tokeni.
Pentru a controla aceste costuri explozive, Accenture a decis să impună un buget lunar de doar 29 de dolari pentru aplicații AI pentru fiecare angajat. Orice depășire a acestui prag va necesita aprobarea conducerii, o măsură luată după ce utilizarea instrumentelor costisitoare pentru activități de rutină a afectat rentabilitatea. Problema este agravată de faptul că modelele specializate au devenit mult mai scumpe comparativ cu perioada în care datele reprezentau principala monedă de schimb.
Pe lângă aspectele financiare, apare fenomenul numit „workslop”, caracterizat prin generarea de conținut care pare profesional, dar este superficial sau conține erori. Ryan Roslansky, vicepreședinte executiv la Microsoft, a semnalat că utilizarea documentelor generate de AI fără valoare adăugată creează un cerc vicios de muncă inutilă. Angajații sunt nevoiți să verifice și să corecteze informațiile, ceea ce anulează beneficiul de economisire a timpului pe care tehnologia ar fi trebuit să îl ofere.
Există și temeri legate de „atrofierea cognitivă” a angajaților, deoarece delegarea gândirii către mașini poate duce la pierderea competențelor profesionale. Eric So de la MIT avertizează că externalizarea proceselor de gândire reprezintă un pericol major pentru capacitatea de analiză a oamenilor. În plus, procesul de antrenare a sistemelor AI poate genera rezistență, unii angajați introducând informații eronate de teamă că tehnologia le va înlocui locul de muncă.
Transformările tehnologice din mediul de afaceri nu sunt uniforme, existând o prudență vizibilă în anumite regiuni. În Germania, un studiu realizat de Institutul pentru Cercetarea Pieței Muncii și a Profesiilor (IAB) arată că două treimi dintre companii nu vor folosi instrumente AI până la sfârșitul anului 2025. Motivele principale includ lipsa cunoștințelor de specialitate, problemele de protecție a datelor și incompatibilitatea sistemelor IT existente cu noile tehnologii.