Universitatea Româno-Americană din București va organiza, în perioada 22-25 septembrie 2026, a doua ediție a Conferinței Internaționale IEEE privind Securitatea Cibernetică și Sistemele Bazate pe Inteligență Artificială, numită Cyber-AI 2026. Evenimentul va reuni cercetători, specialiști din industrie și inovatori din întreaga lume pentru a analiza progresele tehnologice la intersecția dintre securitatea cibernetică și inteligența artificială. Conferința este co-sponsorizată de Secțiunea IEEE România și va avea un format hibrid.
Participanții vor avea acces la patru zile de sesiuni interactive și dezbateri aplicate, oferind oportunități de colaborare între mediul academic și cel privat. Un accent major va fi pus pe analiza comportamentelor neobișnuite, trecând de la metodele tradiționale de identificare a amenințărilor cunoscute la utilizarea modelelor de machine learning. Aceste modele pot corela activitățile din rețea, autentificările și modificările sistemelor, depășind capacitatea de analiză manuală a echipelor umane.
Subiecte precum detecția amenințărilor asistată de AI, malware-ul, deep learning, securitatea rețelelor și Federated Learning vor fi incluse în agenda conferinței. Miza principală este reducerea intervalului dintre compromiterea inițială a unui sistem și reacția organizației. Totuși, succesul acestor tehnologii depinde critic de calitatea datelor folosite pentru antrenarea modelelor, deoarece datele incomplete pot genera alerte false sau pot rata comportamente periculoase.
Discuțiile vor aborda și importanța guvernanței etice și a explicabilității sistemelor de inteligență artificială. Într-un proces critic, organizațiile trebuie să înțeleagă motivele din spatele deciziilor automate pentru a evita erorile accelerate. Controlul trebuie să acopere întregul ciclu de viață al sistemului, de la documentarea datelor și testare, până la monitorizarea performanței și intervenția umană, transformând guvernanța AI într-un mecanism concret de reducere a riscurilor.
Securitatea dispozitivelor IoT și a ecosistemelor de senzori reprezintă, de asemenea, teme centrale, având în vedere creșterea numărului de echipamente conectate. Monitorizarea comportamentală poate ajuta la identificarea dispozitivelor care comunică neobișnuit, reducând timpul de detectare a incidentelor. Pentru România, digitalizarea serviciilor și infrastructurilor face ca inventarierea dispozitivelor, segmentarea rețelelor și autentificarea sigură să devină măsuri esențiale pentru protejarea ecosistemelor complexe de componente.
Evoluția securității cibernetice în România este marcată de o digitalizare accelerată a proceselor organizaționale și a serviciilor publice. Pe măsură ce infrastructurile devin tot mai dependente de tehnologie, vulnerabilitățile pot afecta nu doar serverele, ci și întregul ecosistem de dispozitive conectate. Eficiența protecției depinde de o arhitectură de securitate construită corect de la început, integrând atât metodele de monitorizare, cât și protocoalele de actualizare controlată.