Companiile din România se află încă în faza incipientă a adoptării inteligenței artificiale, prezentând bugete limitate și puține proiecte finalizate. Conform studiului PwC „AI in CEE: From strategy to scale”, doar 34% dintre organizațiile din România dispun de o strategie de inteligență artificială aprobată de conducere sau gata pentru implementare în următorii 3-5 ani. Această cifră este considerabil sub pragul de 51% raportat pentru regiunea Europa Centrală și de Est (ECE).
Deși interesul tehnologic este în creștere, transformarea planurilor în investiții concrete rămâne o provocare majoră pentru mediul de afaceri local. În ultimele 24 de luni, 67% dintre companiile românești au alocat sume de mai puțin de 25.000 de euro pentru proiecte de AI și analiză avansată a datelor, în timp ce în ECE acest procent este de 37%. Diferența devine critică la nivelul investițiilor cuprinse între 100.000 și 749.999 de euro, categorie în care se regătesc doar 6% dintre firmele din România, față de 33% în regiune.
Eficacitatea implementării proiectelor de AI este, de asemenea, sub media regională, cu multe inițiative care rămân în faza de pilot. Aproape trei sferturi dintre companiile din România au reușit implementarea succesivă a unui sfert din proiectele lansate în ultimele 24 de luni, o pondere cea mai mare din regiune. Doar 9% dintre organizațiile românești au implementat mai mult de jumătate din proiectele de AI, comparativ cu aproximativ un sfert la nivelul întregii regiuni ECE.
Impactul asupra veniturilor și a avantajului competitiv este, de asemenea, minim în comparație cu restul Europei de Est. Doar 2% dintre companiile din România susțin că inteligența artificială a generat noi surse de venit, și doar 4% consideră că tehnologia le-a oferit un avantaj competitiv. În regiunea ECE, aceste valori sunt mult mai ridicate, ajungând la 13% pentru venituri noi și 14% pentru poziționarea competitivă, indicând dificultatea trecerii de la eficiența operațională la creșterea profitabilității.
Un alt punct critic vizează lipsa unui cadru de reglementare internă în cadrul organizațiilor românești. Trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală pentru AI, în timp ce în Europa Centrală și de Est peste o treime de companii au deja astfel de structuri. Mai mult, nicio companie din România nu raportează existența unui model de guvernanță standardizat și aplicat la nivelul întregii organizații, spre deosebire de 18% din companiile din regiune.
Implementarea tehnologiilor emergente necesită o abordare structurată, care să includă atât strategia de business, cât și resursele umane și infrastructura de date. În contextul actual, companiile trebuie să integreze inteligența artificială direct în agenda de transformare, consolidând datele și dezvoltând guvernanța în paralel cu adopția tehnologică. Această evoluție este esențială pentru a trece de la experimente la utilizarea la scară largă a acestor instrumente digitale.