Elon Musk a declarat că, în contextul progresului tehnologic în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii, banii ar putea deveni irelevanți la un moment dat în viitor. Într-o serie de intervenții recente, acesta a argumentat că societatea se va baza pe limite fizice, precum energia, electricitatea și materialele, în loc de sistemele monetare actuale. Musk consideră că, odată cu automatizarea muncii prin roboți, sistemul economic actual nu va mai avea ce să aloce oamenilor.
În cadrul Forumului de Investiții SUA-Arabia Saudită de la Washington, Musk a subliniat că energia reprezintă adevărata monedă. Acesta a menționat anterior, pe platforma X, că Bitcoin se bazează pe energie, deoarece este imposibil să falsifici energia, spre deosebire de monedele fiat, care pot fi emise în mod fals de către guverne. Această viziune pornește de la ideea de abundență produsă de mașini, care ar putea schimba fundamental modul în care funcționează economia globală.
Tranziția către activele digitale implică o mutare a încrederii de la băncile centrale către firme private sau rețele descentralizate. În timp ce leii sunt emiși de BNR și depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare până la 100.000 de euro, criptomonede precum Bitcoin nu au nici emitent, nici garant. Pe de altă parte, stablecoin-urile sunt jetoane emise de companii private, precum USDT de la Tether sau USDC de la Circle, care promit o valoare fixă, dar depind de rezervele emitentului.
În România, deși aproximativ 15% dintre cetățeni ar deține deja criptomonede, majoritatea populației folosește în continuare leul pentru salarii, rate și impozite. Din punct de vedere fiscal, câștigurile din criptomonede sunt impozitate cu 16% începând cu anul 2026, față de 10% în 2025, conform Legii 239/2025. Autoritățile europene avertizează însă asupra riscurilor majore, precum volatilitatea extremă, fraudele sau pierderea accesului la fonduri în cazul pierderii cheilor de recuperare.
Băncile centrale continuă să pregătească alternative digitale, precum euro digital, care ar putea fi emis direct de Banca Centrală Europeană. Pentru România, un astfel de instrument nu va fi disponibil automat, deoarece țara nu face parte din zona euro. În prezent, sistemul monetar național rămâne susținut de rezervele BNR, care la 30 septembrie 2026 însemnau 60,06 miliarde de euro în valută și 103,6 tone de aur, utilizate pentru stabilizarea cursului.
Evoluția monedelor digitale și a criptoactivelor are loc într-un cadru de reglementare europeană tot mai strict, prin regulamentul MiCA, aplicat integral din decembrie 2024. Acest mecanism impune ca emitenții de stablecoin-uri să fie instituții autorizate, oferind o protecție suplimentară utilizatorilor. Totodată, instituțiile financiare monitorizează constant impactul inflației asupra puterii de cumpărare, un factor critic pentru stabilitatea economiilor bazate pe monede fiat.