Europa se confruntă cu o dilemă majoră în ceea ce privește dezvoltarea și siguranța inteligenței artificiale, fiind marcată de o absență semnificativă în discuțiile globale de profil. Deși Uniunea Europeană posedă un cadru de reglementare robust, influența sa este limitată de lipsa unor companii de talia giganților americani sau chinezi. Această situație este accentuată de faptul că Europa nu a reușit să producă lideri tehnologici de talia companiilor din Silicon Valley, precum Apple sau Google.
Christine Lagarde a subliniat că Europa se află într-un punct critic, având două opțiuni principale: fie refuză tehnologia și pierde creșterea economică, fie o adoptă devenind dependentă de instrumentele dezvoltate în Statele Unite sau China. Șefa băncii centrale a continentului susține că dezvoltarea proprie de tehnologie și construirea de centre de date sunt esențiale pentru a evita izolarea. Fără o infrastructură proprie, Europa riscă să fie vulnerabilă în fața deciziilor luate în alte părți ale lumii.
Ursula von der Leyen a abordat această problemă, exprimându-și intenția de a invita laboratoarele de pionierat la discuții pentru a sprijini industria. Totuși, orice efort de a menține un anumit ritm de dezvoltare este dificil de susținut fără sprijinul Washingtonului sau al Beijingului. În acest context, dependența de tehnologia americană, de la motoare de căutare la cipuri și centre de date, rămâne o problemă de suveranitate dificil de remediat pentru Europa.
Margrethe Vestager, coautoarea unui raport despre strategia IA pentru Europa, avertizează că cetățenii europeni suferă deja consecințele economice ale deciziilor luate în afara continentului. Ea susține că Legea UE privind IA este un instrument important, obligând dezvoltatorii sistemelor cu risc ridicat să raporteze incidente de siguranță. Totuși, Vestager subliniază că este necesară o soluție globală și un organism supranational pentru a gestiona amenințările existențiale, depășind rivalitatea dintre lideri precum Xi sau Trump.
Pe de altă parte, Frederike Kaltheuner de la AI Now observă că povestea despre cursa tehnologică este promovată agresiv de directorii companiilor americane. Multe companii europene evită modelele de frontieră, precum cele de la OpenAI sau Anthropic, din cauza costurilor ridicate și a riscurilor de securitate a datelor. Există o teamă reală că economia și sistemul de învățământ european ar putea funcționa pe baza unor infrastructuri controlate de un număr foarte mic de companii din SUA.
În prezent, reglementările europene sunt privite divers de la nivel internațional. Deși Legea UE privind IA include măsuri pragmatice pentru consumatori, precum etichetarea conținutului generat de IA, aceasta nu este considerată un standard global obligatoriu. Criticile privind povara administrativă și orientarea teritorială limitată la Europa sunt prezente, în timp ce alte regiuni încearcă să își creeze propriile abordări legislative distincte de modelul european.