Comisia Europeană pregătește o extindere majoră a capacităților Europol, agenția de poliție a Uniunii Europene cu sediul la Haga. Planul vizează dublarea bugetului instituției la suma de 3 miliarde de euro, oferind agenției acces la instrumente de inteligență artificială și la volume mult mai mari de date. Această mișcare este necesară pentru a răspunde utilizării tehnologiilor avansate de către infractori, care folosesc deja modele generative pentru escrocherii, extorcare și atacuri cibernetice.
Utilizarea tehnologiei AI de către criminali include și crearea de clipuri video de tip deepfake, utilizând imagini ale unor personalități precum Isărescu sau Bolojan. În acest context, Europol are nevoie de unelte care să permită procesarea datelor în timp real pentru a rămâne competitivă în fața atacatorilor. Totuși, Wojciech Wiewiórowski, Supervizorul European pentru Protecția Datelor, a ridicat semne de întrebare privind modul în care vor fi gestionate informațiile colectate.
Propunerea de la Bruxelles ar putea permite agenției să păstreze date despre un număr vast de persoane care nu au nicio legătură cu vreo infracțiune, pe perioade lungi și nespecificate. De asemenea, autoritatea europeană de protecție a datelor (EDPS), care controlează Europol, nu beneficiază de resurse suplimentare sau de puteri extinse, deși trebuie să monitorizeze utilizarea AI în cadrul instituțiilor UE. O parte din deciziile agenției vor fi luate de organisme interne, fără un control extern efectiv.
Jürgen Ebner, viitorul șef al Europol, a menționat că procesele de verificare legală sunt percepute ca o povară pentru poliție atunci când se dorește utilizarea inteligenței artificiale. Această abordare reflectă tensiunea dintre nevoia de eficiență investigativă și necesitatea respectării normelor juridice. În România, situația este similară cu Proiectul 565/2025, cunoscut sub numele de legea Big Brother, care se află în Senat și permite stocarea datelor fără un control riguros.
În trecut, Europol a fost implicată într-un precedent legat de gestionarea datelor cetățenești. În anul 2022, EDPS a ordonat agenției să șteargă informațiile unor persoane fără legături cu infracțiuni, păstrate de peste trei ani. Ulterior, Uniunea Europeană a modificat regulamentul Europol pentru a permite păstrarea acestor date. Această evoluție evidențiază dificultatea de a echilibra combaterea criminalității digitale cu dreptul la viața privată al cetățenilor europeni.
Protecția datelor personale în cadrul instituțiilor europene este un subiect de intens dezbatere, având în vedere rolul crucial al reglementărilor de supraveghere. În prezent, autoritatea EDPS gestionează monitorizarea tehnologiilor emergente, însă resursele sale rămân limitate în raport cu complexitatea noilor instrumente de inteligență artificială introduse în procesele de securitate.