Internetul este invadat de un nou fenomen numit „AI Slop”, reprezentând conținut media generat masiv de inteligența artificială. Acest termen descrie materiale produse fără efort și fără nicio grijă pentru consumator, de la imagini cu mâncare în restaurante până la clipuri video pe platformele sociale. Fenomenul include imagini, clipuri și chiar seriale cu personaje create artificial, ocupând spații digitale prin producție non-stop.
În sectorul gastronomic, tot mai multe restaurante utilizează imagini generate de AI pentru postere, meniuri sau platformele de livrare. Această practică este adoptată ca o soluție rapidă și ieftină, oferind afacerilor mici un aspect care pare să concureze cu marile lanțuri. Totuși, această strategie poate fi contraproductivă, în special în cazul Generației Z, care observă imediat lipsa de autenticitate și consideră că absența efortului în fotografierea mâncării indică o calitate scăzută.
Pe platformele de micro-drame, care funcționează ca telenovele pentru ecranul telefonului, AI-ul este utilizat pentru a crea episoade scurte cu povești exagerate. Această piață este extrem de profitabilă, în China generând anul trecut peste 10 miliarde de dolari, o sumă cu 3 miliarde mai mare decât întregul box office chinezesc. Pe YouTube, există canale care folosesc inteligența artificială pentru a genera integral vocea, imaginea și subiectele, fără ca creatorul să intervină activ.
Presa este, de asemenea, afectată de acest val de conținut automatizat. Compania Brown Brothers Media deține o rețea de site-uri care utilizează inteligența artificială pentru a scrie, verifica sursele și corecta erori în mii de articole pe lună. Un model de afaceri identificat de publicația Futurism presupune achiziționarea unor redacții cu probleme financiare, urmată de concedierea jurnaliștilor și înlocuirea lor cu algoritmi, gestionând astfel zeci de site-uri cu un număr minim de oameni.
Industria muzicală se confruntă cu provocări similare, platforma Deezer raportând că aproape jumătate din clipurile urcate zilnic sunt create de inteligența artificială. Spotify a ajuns să elimine 75 de milioane de piese în ultimul an, marcate ca fiind spam, create doar pentru a acumula redări și a extrage bani din fondul comun de streaming. Pentru a combate acest fenomen, YouTube Music a introdus etichete de identificare, în timp ce Deezer permite utilizatorilor să blocheze conținutul AI.
Evoluția tehnologiei de generare automată a conținutului marchează o schimbare profundă în modul în care informația este distribuită global. Această tranziție de la producția umană la cea algoritmică pune sub semnul întrebării calitatea și autenticitatea experiențelor digitale. Pe măsură ce volumele de date cresc, discernerea între realitate și simulare devine o provocare constantă pentru utilizatorii de pe rețelele sociale și pentru consumatorii de știri.
Ana Maria Neagu, lector universitar FJSC, avertizează că, deși AI-ul poate aduce beneficii, există riscul ca acesta să fie văzut doar ca o unealtă de muncă ieftină și rapidă, ceea ce va scădea drastic calitatea jurnalismului.