Cercetătorii au utilizat floarea-soarelui ca o soluție neobișnuită pentru reducerea contaminării radioactive în urma accidentului nuclear de la Cernobîl. Această metodă face parte din tehnica numită fitoremediere, prin care anumite specii vegetale sunt folosite pentru a extrage sau concentra poluanții din mediul înconjurător. În experimentele desfășurate, accentul a fost pus pe reducerea nivelului de radionuclizi, în special asupra substanțelor cesiu-137 și stronțiu-90, care reprezintă riscuri majore pentru sănătate.
Capacitatea acestei plante de a absorbi substanțele radioactive se datorează mecanismelor naturale prin care rădăcinile preiau nutrienții esențiali. Conform informațiilor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), cesiul are asemănări chimice cu potasiul, în timp ce stronțiul seamănă cu calciul, ambele fiind elemente necesare plantelor. Din acest motiv, odată cu nutrienții, rădăcinile pot prelua și formele radioactive ale acestor elemente, transferând ulterior radionuclizii în diferite părți ale plantei.
Un experiment marcat de succes a avut loc într-un iaz contaminat situat în apropierea zonei de la Cernobîl. Florile-soarelui au fost cultivate pe structuri plutitoare, permițând rădăcinilor să intre în contact direct cu apa. Rezultatele au fost impresionante, plantele reușind să extragă aproximativ 95% dintre radionuclizii din acel iaz în doar 10 zile. Totuși, acest succes a fost obținut într-un volum limitat de apă și în condiții în care poluanții erau ușor accesibili.
Aplicarea acestei metode pe terenuri agricole vaste este mult mai dificilă din cauza proprietăților solului. Cesiu-137 are tendința de a se fixa pe particulele minerale, în special pe cele argiloase, ceea ce îl face greu de absorbit de către rădăcini. Din acest motiv, eficiența observată în apa de la Cernobîl nu poate fi replicată la fel de ușor pe suprafețe întinse. Floarea-soarelui funcționează ca un colector biologic, concentrând radionuclizii în biomasa sa, care trebuie ulterior recoltată și gestionată în siguranță.
Tehnica a fost testată și după accidentul nuclear de la Fukushima Daiichi din 2011, când autoritățile japoneze au analizat capacitatea florii-soarelui și a amarantului de a absorbi radiocesiu. Deși floarea-soarelui crește repede și produce multă biomasă, experimentele au arătat că absorbția nu este suficient de eficientă pentru decontaminarea rapidă a suprafețelor foarte mari. Eficiența fitoremedierii rămâne, așadar, strâns legată de tipul de mediu și de accesibilitatea substanțelor radioactive.
Procesul de decontaminare prin plante este o componentă a gestionării riscurilor de mediu, o temă de interes pentru autoritățile de specialitate. În acest context, profesia de comisar de mediu poate reprezenta o opțiune de carieră pentru absolvenții facultăților de profil, conform unor mesaje transmise de șeful Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, către tineri.