Inteligența artificială poate stimula creșterea economică la nivel global, însă există un risc major ca țările sărace, companiile de dimensiuni mici și lucrătorii tineri să fie marginalizați. Oficialii Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că acest decalaj poate crește dacă nu se îmbunătățește accesul la energie, la infrastructura digitală și la nivelul de competențe necesar. Situația apare în contextul investițiilor masive în cipuri și infrastructură.
FMI estimează că o adoptare eficientă a tehnologiei ar putea aduce un plus de până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică globală anuală pe termen mediu. Totuși, Era Dabla-Norris, director adjunct al Departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, a subliniat că dovezile privind productivitatea la nivel agregat sunt, până în prezent, mult mai modeste. Întrebarea critică pentru economiile în curs de dezvoltare rămâne capacitatea de a adopta și de a disemina această tehnologie.
Din partea OCDE, economistul-șef Stefano Scarpetta menționează că AI ar putea majora creșterea anuală a productivității în țările membre cu valori cuprinse între 0,4 și 1,2 puncte procentuale. Cu toate acestea, Scarpetta notează un decalaj semnificativ între expunerea la această tehnologie și utilizarea ei efectivă în cadrul companiilor. În prezent, integrarea inteligenței artificiale în funcțiile de bază ale organizațiilor rămâne limitată, în timp ce utilizarea de către consumatori este mult mai avansată.
Impactul asupra forței de muncă este semnificativ, deoarece aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial ar putea fi afectate de inteligența artificială. Această evoluție este marcată de anunțuri privind reduceri de personal, precum în cazul băncii Barclays, care va elimina aproximativ 5.000 de posturi în acest an. Alte companii, precum eBay, urmează să concedieze 9% din personal, iar producătorul de cipuri Qualcomm pregătește disponibilizări la nivel global.
Era Dabla-Norris a avertizat suplimentar că angajații tineri și cei aflați la începutul carierei sunt deosebit de vulnerabili în acest proces. Riscul principal este ca inteligența artificială să preia sarcinile prin intermediul cărora acești tineri dobândesc, în mod tradițional, experiența profesională necesară. Această schimbare de paradigmă pune presiune pe capacitatea sistemelor educaționale și profesionale de a adapta metodele de învățare la noile cerințe ale pieței muncii.
Evoluția tehnologiei de tip AI este un subiect central în dezbaterea economică actuală, influențând direct piețele bursiere și costurile de finanțare ale companiilor. În timp ce investițiile în infrastructura digitală au împins piețele la niveluri record, există încă incertitudini privind randamentele pe care companiile le pot obține. Capacitatea de a justifica investițiile uriașe depinde direct de integrarea tehnologiei în procesele de producție și de gestionarea riscurilor de ocupare a forței de muncă.