Sectorul bancar se confruntă cu necesitatea de a găsi un echilibru între implementarea unor controale solide de guvernanță și menținerea unui pragmatism care să permită inovația tehnologică. Inteligența artificială (AI) a trecut de la faza de proiecte pilot la integrarea în procese operaționale, de la analiza datelor și detectarea fraudelor, până la interacțiunea directă cu clienții. Această evoluție pune sub presiune mecanismele tradiționale de control ale băncilor.
Evoluția tehnologiei impune ca AI să nu mai fie tratată ca un risc izolat, gestionat exclusiv de departamentele de IT sau de managementul datelor. Utilizarea acestui tip de tehnologie influențează simultan riscul de model, securitatea cibernetică, protecția datelor și riscul operațional. Prin urmare, abordarea eficientă presupune integrarea AI în cadrul existent de administrare a riscurilor, prin definirea clară a responsabilităților între funcțiile de business, IT, Risk și Compliance.
Datele furnizate de studiul Deloitte Banking on Trust evidențiază o schimbare rapidă în utilizarea acestor tehnologii în mediul bancar. Se estimează că, în anul 2026, peste 60% dintre angajații băncilor vor utiliza AI cel puțin săptămânal, o creștere semnificativă față de aproximativ 30% înregistrat în anul precedent. Totodată, doar 13% dintre băncile analizate au ajuns la un nivel optimizat de guvernanță AI, ceea ce indică faptul că 87% dintre instituții au un potențial mare de îmbunătățire.
Principalele vulnerabilități identificate nu apar neapărat la nivelul procedurilor, ci în structura organizațională și în competențele personalului. O bancă poate deține politici bine documentate, însă eficiența lor este limitată dacă nu există clarificări privind cine aprobă un use case sau cine monitorizează sistemul după implementare. Tranziția către un cadru funcțional presupune inventarierea sistemelor AI și clasificarea acestora în funcție de nivelul de risc identificat.
Dezvoltarea soluțiilor de tip agentic AI va aduce provocări suplimentare, deoarece aceste sisteme vor putea executa acțiuni cu un grad sporit de autonomie. În acest scenariu, modelele clasice de control vor trebui adaptate pentru a include monitorizarea continuă, trasabilitatea deciziilor și mecanismele de intervenție umană. Conducerea băncilor trebuie să aibă vizibilitate asupra acestor procese, transformând guvernanța AI dintr-o simplă cerință tehnică într-o temă de management al riscului.
Adoptarea inteligenței artificiale în sectorul financiar se înscrie într-un context global de digitalizare accelerată, unde instituțiile trebuie să navigheze între reglementări stricte și avans tehnologic. Deși sectorul bancar este unul puternic reglementat, adaptarea cadrelor de administrare a riscurilor la tehnologii care pot fi utilizate simultan în sute de procese rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea operațională.