Un hacker român în vârstă de 24 de ani a fost reținut de către procurorii DIICOT în cadrul unei operațiuni internaționale de amploare. Acțiunea, denumită KillSwitch, a vizat destructurarea rețelei KillSec, un grup infracțional considerat responsabil pentru aproximativ 1.000 de atacuri informatice la nivel global. Autoritățile au acționat pentru a pune capăt activităților acestui grup care a utilizat tehnologii avansate pentru a șantaja victime din întreaga lume.
Investigația a relevat faptul că grupul KillSec a fost constituit în octombrie 2023 și a utilizat o infrastructură tehnică extrem de complexă. Membrii grupului au pus la punct servere de comandă și control, utilizând furnizori globali de cloud computing pentru a-și gestiona activitățile. Pentru a-și ascunde identitatea în mediul infracțional, aceștia au folosit alias-uri și canale de comunicare criptate, încercând să evite detectarea de către autoritățile de securitate cibernetică.
Modul de operare al grupului a implicat identificarea vulnerabilităților în sistemele companiilor și achiziționarea de credențiale de acces de pe Darknet. Odată ce hackerii reușeau să se infiltreze în rețele, exploatau datele sensibile pentru a extorza victimele. Aceștia cereau răscumpărări în criptomonede, amenințând că, în caz de neplată, informațiile vor fi publicate online sau vândute altor grupări criminale, trimițând chiar și mostre de date furate pentru a crește presiunea.
Operațiunea KillSwitch a implicat o cooperare internațională extinsă, sub egida Eurojust, prin formarea unei Echipe Comune de Anchetă între România și Belgia. Ulterior, Grecia și Germania s-au alăturat acestui efort de investigație. Pe 30 septembrie 2026, autoritățile au efectuat patru percheziții în București și în județul Vaslui, ridicând dispozitive de stocare, în timp ce acțiuni similare au avut loc în Belgia, Germania, Grecia, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii, Finlanda și Statele Unite ale Americii.
Sprijinul tehnic pentru această investigație a fost oferit de Europol și de Centrul European pentru Criminalitate Cibernetică (EC3). Aceste instituții au ajutat la urmărirea fluxurilor de criptomonede și la examinarea probelor digitale colectate în timpul descenderilor. De asemenea, investigația a beneficiat de colaborarea cu parteneri din sectorul privat, inclusiv de implicarea a două companii de securitate cibernetică, pentru a conecta datele colectate cu activitățile grupului criminal.
Aceste tipuri de operațiuni coordonate sub egida Eurojust și Europol reflectă creșterea complexității criminalității cibernetice transfrontaliere. În ultimii ani, autoritățile europene au intensificat colaborarea prin echipe comune de anchetă pentru a răspunde atacurilor care utilizează infrastructuri de cloud și criptomonede. Această strategie vizează nu doar identificarea autorilor, ci și destabilizarea rețelelor de extorcare care operează din zone geografice diferite pentru a evita justiția locală.