Utilizarea inteligenței artificiale în procesul de învățare poate transforma un instrument util într-o barieră în calea dezvoltării cognitive. În timp ce tehnologia oferă răspunsuri instantanee, cercetările indică faptul că elevii care depind de rezolvări directe pot suferi o scădere a performanței atunci când accesul la AI este restricționat. Această evoluție ridică semne de întrebare privind capacitatea reală de înțelegere a materiei de către elevi.
Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a analizat impactul inteligenței artificiale asupra elevilor de liceu din Turcia. Cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri distincte: elevi care nu foloseau AI, elevi cu acces la un program similar cu ChatGPT și elevi care foloseau o versiune special concepută pentru învățare. Aceasta din urmă oferea indicii, fără a furniza direct răspunsurile la exercițiile de matematică.
Rezultatele studiului arată că elevii care au folosit programul cu răspunsuri directe au obținut rezultate cu 17% mai slabe la testele fără ajutor, comparativ cu cei care au învățat fără inteligență artificială. În schimb, grupul care a utilizat varianta bazată pe indicii a obținut performanțe apropiate de elevii care nu au avut acces la tehnologie. Această diferență evidențiază dificultatea de a transferat cunoștințele din mediul asistat în cel independent.
Psihologul Olga Ghițac subliniază că riscul major apare atunci când procesul de gândire este predat tehnologiei. Într-un mediu digital marcat de recompense instantanee, precum TikTok, copiii se obișnuiesc cu un timp minim între întrebare și răspuns. Această grabă poate elimina etapele esențiale ale învățării, precum căutarea, greșirea și procesul de a înțelege un concept prin efort propriu.
Pentru a evita transformarea AI într-o „cârjă”, specialistul propune o abordare bazată pe dialog și autonomie. În loc de restricții totale, se recomandă o regulă simplă: elevul trebuie să gândească singur înainte de a interoga AI-ul. Tehnologia ar putea fi folosită pentru explicații suplimentare sau feedback, însă capacitatea de a explica un subiect cu propriile cuvinte rămâne un indicator esențial al înțelegerii reale.
În contextul tehnologiei generative, care este încă o relatively nouă, datele despre impactul asupra copiilor sunt limitate. Un studiu experimental de la Technion - Israel Institute of Technology a observat o sincronizare redusă a activității cerebrale la copiii de 6-7 ani în timpul utilizării ChatGPT, comparativ cu adulții. Această cercetare, deși este un preprint, sugerează o diferență în modul de procesare a informației între generații.
În concluzie, miza educației se mută de la simpla obținere a unui răspuns către capacitatea de a gândi și de a deduce concluzii. Într-o lume accesibilă, valoarea procesului de învățare constă în capacitatea de a discerne și de a construi cunoștințe fără ajutor extern. Autonomia elevului rămâne un punct critic de monitorizare pentru părinți și profesori în fața noilor provocări digitale.