Integrarea inteligenței artificiale în sectorul bancar reprezintă o transformare organizațională profundă, care depășește simpla automatizare a unor sarcini izolate. În cadrul Summitului Future Banking, Yannis Jacob-Drăghici, General Manager Wonderful România, a subliniat că succesul tehnologiei depinde de obiectivele clare și de capacitatea angajaților de a se adapta. Implementarea agenților AI trebuie să vizeze rezolvarea unor probleme reale și măsurabile, nu doar realizarea unor proiecte pilot spectaculoase care folosesc date fictive.
Pentru Yannis Jacob-Drăghici, procesul de adoptare a noilor tehnologii implică o regândire completă a fluxurilor de lucru și a modului de interacțiune dintre oameni și mașini. El susține că întrebarea centrală pentru instituțiile financiare nu este capacitatea tehnică a agentului AI, ci valoarea adusă business-ului. Organizațiile trebuie să fie pregătite să gestioneze schimbarea și să investească în procesul de transformare, deoarece în spatele implementării tehnologice se află o problemă de management uman.
O abordare eficientă presupune identificarea unor probleme concrete, care să prezinte un volum de operațiuni suficient de mare pentru a permite evaluarea performanței. Yannis Jacob-Drăghici recomandă băncilor să evite demonstrațiile tehnologice care nu reflectă realitatea operațională și să se concentreze pe soluții care asigură amortizarea rapidă a investiției. Un proiect de succes trebuie să pornească de la indicatori clari de performanță și să rezolve dificultăți cuantificabile din activitatea de zi cu zi.
Securitatea datelor și respectarea reglementărilor trebuie să fie integrate încă de la începutul oricărui proiect de inteligență artificială. Yannis Jacob-Drăghici precizează că este vital ca datele să fie securizate și să nu fie utilizate pentru antrenarea modelelor altor entități. Odată ce prima infrastructură pentru un agent AI este construită, dezvoltarea următoarelor soluții poate deveni mult mai rapidă, deoarece munca depusă pentru primul agent servește drept bază pentru restul procesului.
În ceea ce privește procesele care implică banii clienților, controlul trebuie să rămână în mâinile băncii. Yannis Jacob-Drăghici oferă exemplul creditelor ipotecare, unde agenții AI pot gestiona digitalizarea și procesarea documentelor, reducând timpul de așteptare de la luni la zile. Totuși, decizia finală și evaluarea riscului trebuie să rămână un proces uman, respectând reglementările Uniunii Europene care impun menținerea controlului asupra deciziilor financiare complexe.
Sectorul bancar operează într-un cadru de reglementare strict, unde gestionarea riscurilor este prioritară pentru stabilitatea sistemului financiar. Instituțiile trebuie să decidă singure nivelul de autonomie pe care îl acordă tehnologiei, fără a transfera această responsabilitate furnizorilor de software. Decizia privind limitele de risc rămâne exclusiv în responsabilitatea fiecărei bănci, asigurând astfel că procesele de digitalizare nu compromit siguranța activelor deținute de clienți.