Sari la conținut
Observator Digital Observator Digital

Tech

Încălzirea planetei extinde zonele de risc pentru bolile transmise de căpușe și țânțari

Schimbările climatice permit organismelor vectori să rămână active mai mult timp și să se răspândească în noi regiuni.

· 3 min citire · Redacția Observator Digital

Încălzirea planetei extinde zonele de risc pentru bolile transmise de căpușe și țânțari
Pexels License · original · licență

Schimbările climatice globale contribuie la extinderea perioadelor și a zonelor în care pot supraviețui căpușele și țânțarii. Temperaturile mai ridicate permit acestor organisme să rămână active pentru perioade mai lungi și să se răspândească în regiuni unde condițiile climatice nu erau favorabile anterior. Fenomenul este monitorizat intens de cercetători, care observă cum schimbările de temperatură, seceta și inundațiile modifică distribuția infecțiilor transmise de acești vectori.

În Statele Unite, cercetătorii urmăresc modul în care aceste variații pot favoriza inclusiv bacteriile rezistente la antibiotice. Atenția se concentrează pe căpușe, deoarece acestea sunt responsabile pentru transmiterea majorității bolilor răspândite prin astfel de organisme în statele americane. Un exemplu relevant este Boala Lyme, o infecție bacteriană transmisă prin mușcătura căpușelor infectate, care afectează deja un număr mare de persoane și poate apărea în zone noi.

Europa se confruntă cu o situație similară, deoarece Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că distribuția vectorilor de boli se modifică. Căpușele care transmit boala Lyme și encefalita de căpușă sunt întâlnite acum la altitudini și latitudini mai mari decât în trecut. Totodată, țânțarul-tigru (Aedes albopictus), capabil să transmită virusurile dengue, chikungunya și Zika, s-a stabilit în 16 țări europene și 369 de regiuni, o creștere semnificativă față de cele 114 regiuni raportate acum zece ani.

Riscul de transmitere a bolilor este crescut și de circulația virusului West Nile, care este preluat de țânțari de la păsările sălbatice. Seceta poate avea un efect paradoxal, deoarece poate concentra păsările și țânțarii în jurul aceluiași sursă de apă, facilitând circulația virusului. În România, situația a fost marcată de apariția cazurilor de West Nile dobândite local, în special în județul Sălaj, în contextul unei circulații a virusului care s-a intensificat semnificativ.

Datele Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) arată că România a raportat 49 de cazuri de West Nile dobândite local în anul 2025. În perioada anului 2026, până la data de 17 septembrie, numărul acestor cazuri a crescut la 91, afectând 22 de zone din țară. La nivel european, ECDC a înregistrat un total de 1.482 de cazuri distribuite în 16 țări, evidențiind o nouă etapă în care sezonul de transmitere devine mai lung și mai intens.

Evoluția bolilor infecțioase este strâns legată de dinamica mediului, unde evenimentele extreme precum inundațiile sau seceta influențează vectorii. În timp ce inundațiile pot transporta microorganisme în zone noi, seceta poate concentra bacteriile în sursele de apă rămase. Acest context climatic complex contribuie la creșterea riscului de expunere pentru populație, în funcție de prezența agenților patogeni și de măsurile de protecție aplicate.

Surse

Sursa: Mediafax

Tot în Tech