Un cercetător a reușit să descifreze un cod secret utilizat de împăratul francez Napoleon Bonaparte, care a rămas nerezolvat timp de 217 ani. Carter Church, inginer la compania de securitate cibernetică SentinelOne, a utilizat tehnologia de ultimă generație pentru a interpreta o scrisoare misterioasă redactată în anul 1809. Documentul a fost trimis de către Eugene, fiul vitreg al lui Napoleon și viceregel al Italiei, către generalul francez Auguste de Marmont.
Scrisoarea a fost redactată în Paris la data de 16 martie 1809, cu scopul de a comunica informații strategice către trupele lui Marmont, poziționate în Dalmația. Mesajul conținea o primă linie scrisă în limba franceză, urmată de 24 de linii compuse din numere de două cifre, simboluri inventate și litere rătăcite. Deși inițial ar fi existat o cheie de decriptare, aceasta s-a pierdut de mult, lăsând conținutul scrisorii într-un mister de peste două secole.
Pentru rezolvarea acestui puzzle istoric, Carter Church a apelat la modelul de inteligență artificială GPT-6 Astra, creat de OpenAI. Procesul de decodare a fost finalizat în doar șase ore, pornind de la o singură imagine a documentului. Tehnologia a reușit să realizeze un flux de lucru multimodal complex, incluzând scanarea plăcii, identificarea celor 175 de semne desenate manual și catalogarea acestora înainte de a începe propriul proces de descifrare a cifrului.
Conținutul decodat relevă detalii despre locația armatelor franceze și aliate, oferind instrucțiuni tactice lui Marmont pentru a nu se lăsa intimidat de poziția sa izolată. Mesajul menționează că rușii mărșăluiesc spre Austria, în timp ce armata din Friuli numără optzeci de mii de oameni. Napoleon îi transmite că Austria va fi atacată simultan din toate părțile, prin urmare țara se îndreaptă rapid spre ruina sa totală.
Deși cifrul în sine nu a fost considerat extrem de dificil pentru un criptograf, Carter Church a subliniat complexitatea multidisciplinară a sarcinii. Munca de transcriere, catalogare și traducere ar fi necesitat mult timp și energie din partea oamenilor. Inteligența artificială a demonstrat capacitatea de a gestiona aceste etape într-un interval scurt, abordând probleme de nișă pe care specialiștii umani nu le pot trata întotdeauna cu aceeași rapiditate.
Evoluția tehnologiei de procesare a datelor și a inteligenței artificiale marchează o schimbare majoră în modul în care sunt abordate documentele istorice complexe. Astfel cum algoritmii devin tot mai capabili să gestioneze fluxuri de lucru multimodale, barierele dintre cercetarea umană și procesarea automată se reduc. Acest lucru permite accesul la informații care au fost considerate pierdute sau imposibil de recuperat prin metodele tradiționale de analiză documentară.