Inteligența artificială ar putea facilita dezvoltarea unor arme biologice, inclusiv prin identificarea modificărilor genetice care fac agenții patogeni mult mai periculoși. Experții avertizează că această tehnologie poate fi utilizată atât de persoane fără pregătire științică, cât și de organizații sau state care dispun deja de laboratoare performante. Riscul principal constă în amplificarea expertizei existente pentru a crea agenți patogeni sau toxine complet noi, rezistente la medicamente.
În cadrul unor experimente desfășurate la MIT, studenții au reușit să obțină informații despre patru agenți patogeni cu potențial pandemic în mai puțin de o oră. Sistemele AI au furnizat detalii despre obținerea acestora din ADN sintetic și au indicat companii care ar putea să nu verifice suficient comenzile de material genetic. Această capacitate de a furniza date tehnice sensibile subliniază vulnerabilitatea actuală a sistemelor de securitate informațională.
Compania Anthropic a raportat cinci cazuri în care cercetători au încercat să utilizeze chatbotul Claude pentru activități periculoase legate de virusuri sau toxine. Într-unul dintre aceste cazuri, utilizatorii au încercat să planifice experimente pentru introducerea unor mutații într-un virus al gripei aviare înalt patogene. Scopul acestor modificări ar fi fost facilitarea adaptării și răspândirii acestui virus către mamifere, o acțiune care ar putea declanșa crize sanitare.
Ken McCallum, șeful serviciului britanic de informații MI5, a semnalat recent riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale în acest domeniu. El a avertizat că tehnologia ar putea facilita accesul teroriștilor la arme biologice sau chiar generarea unor agenți patogeni necunoscuți. Această perspectivă este susținută și de dr. Filippa Lentzos de la King's College London, care explică faptul că AI amplifică expertiza deja existentă în loc să o înlocuiască.
Deși accesul la informații este un risc, specialiștii subliniază că producerea efectivă a armelor biologice rămâne extrem de dificilă. Profesorul Martin Pačesa de la Universitatea din Zürich menționează că lipsa accesului la materiale și instalații specializate reprezintă un obstacol major. Orice plan de atac necesită experiență practică, validare experimentală și metode de dispersare, elemente care nu pot fi obținute exclusiv prin intermediul unor instrucțiuni oferite de un chatbot.
În prezent, nu există încă un cadru guvernamental oficial care să protejeze împotriva utilizării abuzive a inteligenței artificiale în scopuri biologice. Tom Inglesby, directorul Centrului pentru Securitate Sanitară de la Universitatea Johns Hopkins, solicită implementarea unor evaluări independente obligatorii pentru noile modele AI. Acesta propune, de asemenea, restricționarea accesului la date biologice cu risc ridicat și verificarea riguroasă a comenzilor de material genetic de către furnizori.