Utilizarea tot mai intensă a inteligenței artificiale de către marile lanțuri de restaurante fast-food și supermarketuri ar putea schimba radical modul în care clienții plătesc pentru produse. Tehnologiile noi permit companiilor să stabilească prețuri diferite pentru același articol, adaptându-le în funcție de comportamentul și datele personale ale fiecărui cumpărător, conform informațiilor furnizate de CNBC.
McDonald's se confruntă cu un proces federal antitrust în Statele Unite, fiind acuzată că folosește un sistem de stabilire a prețurilor bazat pe inteligența artificială. Această practică ar putea determina clienții să plătească sume excesive pentru produse consacrate, precum Big Mac sau cartofii prăjiți. Compania respinge acuzațiile, susținând că oferă doar instrumente și recomandări comerciale pentru operatorii din cadrul francizei.
Digitalizarea sectorului alimentar avansează rapid, cu retaileri precum Kroger utilizând platforma FlashFood pentru a gestiona prețurile produselor perisabile. În același timp, etichetele electronice de raft sunt adoptate de entități precum Walmart, Amazon Fresh și Whole Foods, precum și de supermarketuri din Marea Britanie, inclusiv Tesco, Morrisons și Asda. Revolut a testat, de asemenea, sisteme de plată prin recunoaștere facială în anumite cafenele.
Experții, precum Miroslava Marinova de la University of East London, explică faptul că inteligența artificială accelerează prețurile dinamice, care se modifică rapid în funcție de cerere sau concurență. Diferența majoră față de metodele vechi constă în capacitatea de a analiza volume masive de date pentru a ajunge la o „discriminare perfectă prin preț”. Aceasta ar putea implica solicitarea unei sume maxime pe care fiecare client este dispus să o plătească.
Economiștii Băncii Angliei, Clare Lombardelli și Rupal Patel, avertizează că această evoluție poate complica măsurarea inflației. Deoarece indicele prețurilor de consum se bazează pe un eșantion reprezentativ, schimbarea continuă și individualizată a tarifelor face ca noțiunea de preț reprezentativ să devină problematică. În acest scenariu, inflația devine personalizată, iar indicatorii economici agregați ar putea să nu mai reflecte experiența reală a gospodăriilor.
În Statele Unite, diverse state au început să limiteze aceste practici bazate pe supravegherea consumatorilor. New York impune informarea clienților, în timp ce Maryland a restricționat utilizarea datelor pentru a calcula tarife personalizate la alimente. New Jersey și Connecticut au adoptat, la rândul lor, măsuri împotriva prețurilor bazate pe datele personale, încercând să protejeze capacitatea consumatorilor de a compara ofertele de pe piață.
Contextul digitalizării globale indică o tranziție spre sisteme automate de monitorizare a consumului. Această tendință este susținută de integrarea hardware-ului digital, precum etichetele electronice, cu software-uri de analiză predictivă. Astfel, retailul trece de la o strategie de prețuri fixe la una de optimizare constantă, unde fiecare interacțiune digitală a clientului poate deveni o sursă de date pentru ajustarea imediată a costurilor de achiziție.