Inteligența artificială schimbă modul în care angajații din România gestionează dificultățile profesionale, devenind prima sursă de ajutor pentru mulți. Conform studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, un angajat din cinci alege să utilizeze un instrument AI atunci când nu știe cum să rezolve o sarcină, preferând această metodă înaintea consultării unui coleg sau a managerului direct. Datele arată că 22% dintre respondenți consideră asistentul digital ca pe prima opțiune de soluționare.
În comparație cu tehnologia, resursele interne ale organizației sunt utilizate de 19% dintre angajați pentru a găsi răspunsuri. Opțiunile tradiționale, precum consultarea unui coleg de nivel similar, comunicarea cu managerul direct sau căutările pe internet, sunt indicate de câte 16% dintre participanți. Doar 9% dintre cei vizați de cercetare aleg metoda de încercare și eroare pentru a găsi singuri soluția la problemele întâmpinate în timpul programului de lucru.
Utilizarea acestor instrumente este motivată în principal de dorința de a eficientiza activitățile de rutină. Între angajații care folosesc tehnologia, 39% afirmă că o utilizează pentru a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare, în timp ce un alt segment de 39% vede în AI un avantaj competitiv față de alți profesioniști. Totodată, 31% consideră că utilizarea inteligenței artificiale a devenit o necesitate pentru a menține relevanța profesională în contextul actual.
Impactul asupra ocupării forței de muncă ridică semne de întrebare, în special pentru persoanele aflate la început de carieră. Studiul indică faptul că 36% dintre respondenți consideră că oportunitățile de angajare pentru cei cu maximum doi ani de experiență vor fi cele mai afectate de această tehnologie. De asemenea, 15% dintre angajații cu cel puțin trei ani de experiență observă că firmele încep să angajeze mai puțini juniori, delegând sarcinile simple către sistemele de inteligență artificială.
Viitorul profesional este privit prin prisma unor competențe care depășesc simpla operare a software-urilor. Gândirea critică și capacitatea de a verifica rezultatele generate de AI sunt prioritare pentru 21% dintre participanți, urmate de adaptabilitate și învățare continuă, menționate de 20%. Surprinzător, simpla utilizare eficientă a instrumentelor AI ocupă ultimul loc în preferințe, fiind indicată de doar 15% dintre cei consultați, care pun accent pe abilitățile umane.
Cercetarea a fost efectuată în două valuri, în lunile mai și august 2026, prin metoda CAWI, folosind Panelul MKOR. Studiul a vizat 1.000 de respondenți din România, utilizatori de internet cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Nivelul de încredere declarat pentru întregul eșantion este de 95%, cu o marjă de eroare de ±3,1%, oferind o imagine reprezentativă asupra comportamentului digital al populației.