Sistemul de învățământ din România utilizează deja tehnologia inteligenței artificiale la nivel extins, însă procesul de integrare se desfășoară fără o strategie națională coerentă. Conform unui raport al Băncii Mondiale publicat în septembrie 2026, intitulat "Artificial Intelligence in Romania's Pre-University Education", utilizarea acestor instrumente este prezentă în rândul elevilor, profesorilor și directorilor de școli. Totuși, absența unui cadru oficial de reglementare face ca utilizarea să fie adesea una bazată pe improvizație.
Elevii din România aplică inteligența artificială în principal pentru realizarea temelor, pregătirea pentru examene și studierea limbilor străine, activități desfășurate de cele mai multe ori în afara orelor de curs. Pe partea cadrelor didactice, profesorii utilizează tehnologia pentru planificarea lecțiilor, evaluări, feedback și pentru a economisi timp în gestionarea sarcinilor administrative. În ceea ce le aparține directorilor, acolo unde infrastructura permite, AI este folosită pentru monitorizarea absenteismului și pentru identificarea riscului de abandon școlar.
În prezent, România este clasificată la nivelul "emergent" în cadrul scalei de pregătire utilizate de Banca Mondială, care include etapele preliminară, incipientă, emergentă și avansată. O problemă majoră identificată este lipsa unei linii de finanțare de la Ministerul Educației pentru abonamente software de tip ChatGPT Plus. Din acest motiv, majoritatea profesorilor sunt nevoiți să utilizeze versiuni gratuite, care oferă funcționalități limitate. Acest lucru poate accentua decalajul dintre elevii din marile orașe și cei din mediul rural.
Pentru perioada 2026-2030, Banca Mondială propune șase direcții de acțiune, printre care integrarea competențelor de AI în curriculum și crearea unui ghid național pentru utilizarea etică a tehnologiei. De asemenea, se recomandă reorientarea formării profesorilor către aplicații practice și asigurarea unei finanțări sustenabile pentru infrastructura digitală. Prioritatea ar trebui să fie școlile din comunitățile dezavantajate, pentru a preveni creșterea prăpastiei digitale între diferite categorii de elevi din țară.
Ministerul Educației lucrează la finalizarea unui ghid național de utilizare a AI în școli, care va prelua parțial elemente discutate la nivelul Uniunii Europene. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a menționat că acest proces este în desfășurare. Un pas concret a fost deja implementat prin aprobarea unui curs acreditat de 25 de ore pentru profesori, care va fi eligibil pentru Prima de carieră didactică 2026. România a susținut la Consiliul Uniunii Europene că AI trebuie să fie un instrument de sprijin, nu un substitut pentru profesori.
Integrarea tehnologiei în educație necesită un echilibru între automatizare și interacțiunea umană. În absența unor repere comune, ecosistemul format din companii locale, ONG-uri și platforme internaționale ocupă spațiul lăsat liber de lipsa unei ghidări publice. Banca Mondială avertizează că această situație este nesustenabilă pe termen lung, în special pentru elevii din zonele cu resurse limitate, unde accesul la instrumente performante este mult mai dificil.