Inteligența artificială ar putea genera o creștere a productivității în Europa de aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă procesul vine la pachet cu riscuri semnificative. Fondul Monetar Internațional avertizează că această tehnologie poate accentua inegalitățile existente, poate suprasolicita rețelele electrice și poate crește dependența de tehnologia străină. Pentru a evita aceste efecte negative, instituția recomandă guvernelor statelor membre să aprofundeze integrarea economică în cadrul blocului european.
Raportul FMI, pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană de la Dublin, subliniază că beneficiile și costurile IA ar putea fi distribuite inegal. Această disparitate poate apărea între diferite țări, regiuni și categorii de lucrători. Documentul menționează că finalizarea pieței unice a UE ar putea ajuta la o distribuție mai echilibrată a adoptării tehnologiei și a beneficiilor sale în interiorul comunității.
În ceea ce privește piața muncii, FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe IA. În timp ce unii angajați ar putea deveni mai productivi, alții riscă să își piardă locurile de muncă prin automatizarea sarcinilor repetitive. Această problemă este mai accentuată în sectoarele unde inteligența artificială tinde să înlocuiască forța de muncă, în loc să o completeze.
Sectorul energetic este, de asemenea, sub presiune, deoarece centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului. Cererea va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea IA se extinde, afectând zone precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin. FMI recomandă investiții în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței europene de energie pentru a gestiona aceste aglomerări de centre de date.
O altă preocupare majoră vizează autonomia strategică a continentului, Europa riscând să creeze o nouă dependență de tehnologia din SUA și China. Pentru a evita acest scenariu, Europa va avea nevoie de investiții masive în propria industrie de IA. Raportul indică faptul că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la noile instrumente digitale.
Fragmentarea piețelor europene de capital, de energie și de muncă reprezintă un obstacol major pentru inovare. Această problemă a fost semnalată anterior de Comisia Europeană și de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Lipsa unei integrare complete frânează investițiile necesare pentru a asigura o adoptare echilibrată a inteligenței artificiale în toate statele membre ale Uniunii Europene.