Utilizarea inteligenței artificiale în sistemele de sănătate oferă beneficii semnificative în ceea ce privește productivitatea și gestionarea timpului de lucru al medicilor. Conform studiului global Future Health Index 2026, realizat de Philips, tehnologia permite personalului medical să economisească peste 132 de ore pe an. Această reducere a timpului de lucru este echivalentă cu peste trei săptămâni de activitate anuală, facilitând o gestionare mai eficientă a sarcinilor clinice și administrative.
Studiul, care a inclus răspunsurile a 2.011 profesioniști din sănătate și 20.085 pacienți din zece țări, evidențiază o creștere a capacității de consultare. Aproximativ 50% dintre cadrele medicale auditate susțin că AI le-a permis să vadă mai mulți pacienți, cu o medie de opt persoane suplimentare pe săptămână. În plus, 71% dintre respondenți consideră că inteligența artificială contribuie direct la eficientizarea fluxurilor de lucru din cadrul instituțiilor medicale.
Impactul tehnologiei se resimte și în starea de bine a personalului medical, influențând echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Datele arată că 50% dintre clinicieni au raportat o îmbunătățire a acestui echilibru, în timp ce 49% afirmă că nivelul lor de stres a scăzut. Totodată, 47% dintre profesioniști susțin că petrec mai puțin timp lucrând peste program sau că nu mai duc atât de multă muncă acasă.
Inteligența artificială este utilizată tot mai des pentru automatizarea documentației și consolidarea informațiilor despre pacienți, activități care consumă mult timp. Tehnologia poate reduce și decalajele de calitate dintre mediul urban și cel rural, 75% dintre profesioniști considerând că AI poate crește accesul în zonele slab deservite. De asemenea, 63% dintre clinicieni raportează că primesc rezultatele diagnostice într-un ritm mai rapid datorită integrării acestor instrumente.
Șerban Isopescu-Weber, Lider al Diviziei de Echipamente și Soluții Medicale, Philips România, subliniază că AI se transformă dintr-un instrument izolat într-unul integrat în activitatea zilnică. Acesta precizează că soluțiile ajută la integrarea datelor pacienților pentru a sprijini deciziile clinice, oferind medicilor timp pentru interacțiunea directă. Totuși, el menționează că AI nu înlocuiește specialistul, deoarece judecata și responsabilitatea finală trebuie să rămână de natură umană.
Contextul medical din România este marcat de un deficit de personal și de o finanțare redusă comparativ cu media europeană. Conform datelor OECD și ale Comisiei Europene, cheltuielile pentru sănătate în România sunt de aproximativ 1.800 de euro pe an de persoană, fiind de peste două ori sub media UE de 3.832 de euro. Această situație este agravată de faptul că cheltuielile pentru sănătate reprezintă doar 5,8% din PIB, față de media europeană de 10%.