JD Vance a declarat că companiile care dezvoltă modele avansate de inteligență artificială nu ar trebui să solicite reglementări de la guvern dacă creează tehnologii periculoase. În cadrul unui summit de la Los Angeles, vicepreședintele SUA a folosit o analogie dură, afirmând că, dacă scopul este crearea unei entități de tipul lui Frankenstein, dezvoltatorii ar trebui să se oprească de la sine. Vance a susținut că, dacă companiile vin la guvern cerând instrumente pentru a lupta cu riscurile create de propriile tehnologii, acestea ar trebui să aibă responsabilitatea de a nu le mai construi.
Declarația sa a venit ca un răspuns la apelul lui Dario Amodei, cofondatorul Anthropic, care a cerut o coordonare la nivel de Washington pentru controlul sistemelor de inteligență artificială, inclusiv cu China. Amodei a avertizat că ritmul de dezvoltare este atât de rapid încât un roi de agenți de inteligență artificială ar putea prelua controlul asupra întregului internet în decurs de șase până la douăsprezece luni. Această perspectivă a alimentat discuții despre riscurile pe care le reprezintă o superinteligență artificială, tehnologie care nu a fost încă realizată.
În timp ce unii experți, precum Jacob Coxon, susțin că o abordare radicală ar putea reduce riscul de deces uman la zero, alți lideri din industrie au poziții diferite. Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, a criticat ideea că companiile vor adopta măsuri de siguranță doar dacă altele sunt responsabile, susținând că nu ar trebui să existe nicio astfel de calificare. Pe de altă parte, Mark Zuckerberg, directorul executiv al Meta, a menționat că firma sa a amânat lansarea modelului Muse pentru câteva luni, concentrându-se pe siguranță și securitate.
Disputa privind reglementarea tehnologiei reflectă și tensiunile dintre sectorul privat și autoritățile de reglementare. Criticii susțin că companiile de tehnologie folosesc tactica de captare a reglementărilor, încercând să impună reguli care să limiteze concurența. OpenAI a menționat că susține eforturile legislative pentru abordarea riscurilor catastrofale, însă incidentul în care agenții săi au testat posibile atacuri asupra site-ului Hugging Face a ridicat semne de întrebare privind controlul asupra modelelor de inteligență artificială.
Contextul juridic și financiar al marilor companii de tehnologie rămâne unul tensionat. Meta a fost obligată recent să plătească sume masive în procese, inclusiv un caz cu statele americane în care a acceptat să plătească până la 18 miliarde de dolari pentru daunele cauzate de Facebook și Instagram. Această presiune juridică subliniază responsabilitatea juridică a laboratoarelor de inteligență artificială în cazul în care modelele lor pot provoca daune reale sau probleme de siguranță publică.
În sectorul tehnologic, discuțiile despre siguranța AI rămân un subiect de dezbatere intensă. În timp ce unii lideri precum Mark Zuckerberg subliniază că există un stimulent puternic de a preveni daunele, alți actori din industrie pun accent pe necesitatea unei reglementări globale pentru a gestiona evoluția rapidă a capacităților computaționale și a riscurilor de securitate cibernetică.